robotul arc mate 100i

1. Scurt istoric
2. Robotul ARC Mate 100iB
3. ARC Mate 100Ib schema si date tehnice

Din cele mai vechi timpuri omul a încercat să construiască mecanisme care să imite cât mai fidel comportamentul unor vieţuitoare sau mecanisme care sa ii usureze munca in anumite domenii.
Dupa ce dea lungul timpului diferiti cercetatori au incercat sa construiasca asemenea mecanisme cuvântul "robot" a fost utilizat pentru prima dată în piesa "Roboţii universali ai lui Rossum" scrisă de Karel Capek (Cehia) în 1920. Termenul a început să fie utilizat după 1923, când lucrarea a fost tradusa în limba engleza.
Termenul "Robotica" a fost utilizat pentru prima dată de Isaac Asimov (1920 - 1992).
In mod obişnuit un robot este o maşină care, într-o anumită măsură, imită omul fie ca înfăţişare, fie ca posibilităţi de acţiune.
Robotul este un mecanism automat care se poate substitui omului pentru a efectua unle operatii, fiind capabil să-şi modifice singur ciclul de execuţie (prin detecţie fotoelectrica, servomotoare, etc).
Asimov a enunţat, în 1940, cele trei legi fundamentale care trebuie să fie respectate de un robot pentru îndeplinirea (realizarea, finalizarea) sarcinilor în deplină siguranţă .
(L1)Un robot nu are voie să lezeze o fiinţă umană sau să permită, prin neintervenţie, să fie agresată o fiinţă umană.
(L2)Un robot trebuie să execute ordinele (comenzile) primite de la o fiinţă umană, cu excepţia acelora care contravin primei legi.
(L3)Un robot trebuie să-şi protejeze propria existenţă, în măsura în care această protejare nu contravine primelor două legi.
Se poate considera că primul proiect al unui robot industrial este cel elaborat de George Devol care a primit un patent pentru un "manipulator de uz general cu memorie retroactivă şi conducere punct cu punct". Patentul a fost vândut firmei CONDEC din care s-a dezvoltat celebra UNIMATION (binecunoscuţii roboţi UNIMATE). Dupa acest prim proiect putem spune ca robotii industriali au cunoscut o puternica expansiune aproape in toate domeniile tehnologice.
Robotii am putea spune ca sunt inpartiti in trei mari generatii in functie de complexitatea mecanismului şi a sistemului de conducere .
Prima generaţie (G1) include roboţii programabili. Aceştia sunt capabili să repete o mulţime specificată de operaţii (program robot), în condiţii externe determinate apriori şi în lipsa perturbaţiilor.
A doua generaţie (G2) de roboţi industriali cuprinde roboţii adaptivi, care sunt capabili să lucreze în condiţii de mediu variabile sau în medii parţial cunoscute. Aceştia îşi adaptează acţiunile la perturbaţiile provocate de modificările din spaţiul de lucru
A treia generaţie (G3) de roboţi este reprezentată de roboţii inteligenţi care posedă elemente de inteligenţă artificială.
Robotul din G3 se poate defini ca un dispozitiv capabil să execute sarcini care necesită şi anumite calitaţi umane: adaptarea, învaţarea, capacitatea de reprezentare a mediului înconjurator, predicţie şi planificare.
După structura lor, se deosebesc urmatoarele clase de roboţi:
- roboţi în coordonate cilindrice (în funcţionarea lor pot descrie o anvelopă de tip cilindru). Braţul poate fi comandat pentru a efectua deplasări înainte/înapoi sau rotiri stânga/dreapta (fig.1.1). Dintre firmele care au construit roboţi performanţi cu asemenea structuri se pot menţiona: FANUC, PRAB, SEIKO.