Traditionalism. In gradina ghetsimani - BAC

Poezia modernistă
+ o poezie de idei
+ nu este poezia sentimentelor sau a stărilor

+ direcţia de dezvoltare a liricii este de la abstract spre concret (ideile se corporalizează) sub forma unor metafore care se dezleagă:
* dinamic / în profunziume / pe verticală
* pe orizontală - mai multe versuri (tehnica ingambamentului)

+ este o poezie care se dezleagă prin chei culturale - profund intelectualizată

Referat Traditionalism. In gradina ghetsimani - BAC
La nivelul lui V. Voiculescu (poet gândirist), tradiţionalismul s-a manifestat fie prin volume de poezii cu tematică religioasă (de exemplu „Poeme cu îngeri" sau volumul „Pârgă"), fie prin cultivarea sunetului („Ultimele sonete în traducere imaginară după Willan Shakespeare") - sonete scrise pe aceleaşi teme şi numerotate în continuarea lor, drept mărturie a recunoaşterii valorilor clasice.

„În Grădina Ghetsimani" (Grădina cu măslini) este o poezie ce respectă formal programul tradiţionalist, respectiv preia din Biblie unul din cele mai dramatice momente din istoria creştinătăţii (momentul de reculegere după cina cea de taină, urmat de arestarea lui Christos).
Este momentul de linişte şi de cumpănă, în care Iisus pare să înţeleagă nu doar propriul destin, ci şi sensul sacrificiului său. Metaforic, „Grădina cu măslini" este un spaţiu sacru, un mic Paradis, dominat de armonie sublimă.

(*) În literatura antebelică o constantă filozofică este teologia (cunoaşterea lui Dumnezeu): foarte multe opere / autori tratează pornind de la biblie problema relaţiei dintre om şi Dumnezeu - lume şi divinitate, mai ales când omul este geniul.
Există două tipuri de teologie:
(i) teologia dialectică, care presupune că Dumnezeu sau forţa tutelară care cuprinde simultan plus şi minus;
(ii) teologia apofatică - constă în: Dumnezeu nu se revelează categorii afirmative, ci prin intermediari.
La aceasa se adaugă principiul „Deus absconticus" - Dumnezeu care se ascunde şi care poate fi înţeles pe de o parte ca un creator care şi-a întors faţa de la propria creaţie şi „s-a mâniat" pe fiul său - drept care nu mai dialoghează, şi chiar poate să-l pedepsească dacă se abate de la destinul său.
Pe de altă parte Dumnezeu se ascunde sau se revelează în fiecare fir de iarbă. Autori principali: Blaga, Psalmii lui Arghezi şi V.Voiculescu.

Poezia propune în esenţă o viziune interesantă (modificată) personală, despre Iisus ca fiu al creatorului suprem, în sensul că viziunea este mult umanizată cu un accent aproape modernist pe suferinţa acestuia.