Teoria Motivatiei

Teoria motivatiei acorda importanta preponderenta factorilor interni, adica nevoilor (dorinte, tensiuni ori stari conflictuale) in explicarea comportamentului oamenilor. Se apreciaza ca factorii interni imprima comportamentului o esenta care face ca raspunsul sa nu mai poata fi redus la o simpla reactie fata de stimuli perceputi.

Referat Teoria Motivatiei
Astfel, pentru unul si acelasi stimul raspunsul se va diferentia de la o persoana la alta, in functie de tipul nevoilor active (tipul de nevoi care prin presiunea provocata determina persoana sa-si concentreze efortul in directia acelor obiective care asigura satisfacerea lor).
Determinarea comportamentului in functie de specificul nevoilor care caracterizeaza diferitele persoane deschide o perspectiva mai larga pentru a intelege diversitatea actiunilor care caracterizeaza eforturile pe care le depun pentru a-si indeplini atributiile de post.
Locul central este atribuit MOTIVELOR in explicarea comportamentului - de unde si denumirea de TEORIEI A MOTIVATIEI.
MOTIVELE desemneaza acele tipuri de nevoi care sunt active. Nevoile active provoaca o tensiune interna care determina orientarea persoanei, a actiunilor ei in directia satisfacerii acestor nevoi. De aici rezulta ca o anumita stare de nesatisfacere a nevoilor constituie o conditie sine qua non pentru ca acestea sa fie active, adica pentru a se constitui drept motive in alegerea unei anumite conduite (Maslow).
Fata de teza starii necesare a nesatisfacerii nevoilor, pentru a pastra capacitatea de a motiva comportamentul, poate fi exprimata de o anumita rezerva, atat datorita lipsei unei cercetari riguroase care sa demonstreze aceasta necesitate cat si pentru ca unul dintre modele le constituite pornind de aceasta teorie (modelul ierarhiei nevoilor) scoate in evidenta existenta unor nevoi a caror satisfacere nu anuleaza rolul in declansarea comportamentului ci din contra il amplifica (de exemplu nevoia de stima). Mentionez ca teza nesatisfacerii adecvate a nevoilor poate forma o baza de argumentare a unor diferente intre nivelul de trai sau pentru a justifica anumite disproportii (distanta sociala).
La un moment dat, in cazul uneia si aceleiasi persoane poate sa subziste mai multe nevoi nesatisfacute, deci active. Dintre acestea, la actiunea unui stimul numai una devine operanta, adica numai una dintre ele va orienta comportamentului persoanei respective in directia alegerii aceluiasi scop care sa produca satisfacerea, cand scopul este realizat. Pana acum nu s-a reusit punerea la punct a metodei care permite precizarea nevoii active care devine operanta la nivelul comportamentului.
Totusi, ipotetic, se porneste de la premisa ca aceasta va fi reprezentata de acea nevoie activa care detine cel mai ridicat nivel de nesatisfacere si deci va exercita presiunea cea mai mare pentru a fi satisfacuta. Nevoia care devine operanta formeaza motivul comportamentului respectiv, orientat spre satisfacerea nevoii. Motivele sunt reprezentate de o diversitate de nevoi care devin operante in anumite situatii. Motivele sunt grupate in doua mari categorii:
a) motive innascute;
b) motive dobandite.
Motivele innascute sunt determinate de nevoi fundamentale (de rang inferior) pe masura ce aceste nevoi devin operante. Nevoile fundamentale sunt general comune tuturor persoanelor vizand nevoia de hrana, de imbracaminte, de locuit etc. (sunt denumite si nevoi fiziologice). MOTIVELE DOBANDITE prezinta mari diferentieri de la o persoana la alta si depind de ambianta psiho-sociala in care se formeaza si evolueaza persoana.
Aceste motive dobandite sunt motivate de nevoi de rang superior pe masura ce devin operante. Nevoile de rang superior desemneaza nevoia de stima, de realizare profesionala, de afirmare culturala etc. (de autoactualizare). Geneza motivelor are loc in special in copilarie, ambianta sau mediul familial avand un rol important in aceasta problema.
Insa schimbarile socioeconomice si culturale pot largi experienta individuala si determina geneza unor noi motive si pentru adulti.
Tendinta de a restrange geneza motivelor la perioada copilariei pare a fi fortata. Apreciem ca geneza motivelor este posibila atata vreme cat capacitatea de invatare se pastreaza si in conditiile unui mediu dinamic.