Rosia montana

Numele este de luat de la toponimul dacic "alburnus" si de la adjectivul roman "maior" devenind Alburnus Maior si in prezent Rosia Montana.
Rosia Montana este resedinta comunei cu acelasi nume si are o suprafata de 4.200 de hectare. Prima atestare documentara a Rosiei Montane este din 6 februarie 131 p. Chr., aceasta data aparand pe o tablita cerata gasita intr-una dintre galeriile ce dateaza din perioada romana. Aceasta inseamna ca, inca de la inceputurile sale, Rosia Montana este direct legata de aurul ce se gaseste in subsolul sau.
Comuna Rosia Montana (situata in nord-vestul tarii, la 128 km de Cluj-Napoca si 70 de kilometri de Alba Iulia, in judetul Alba) adaposteste cel mai mare zacamant de aur din Europa (estimat la 10,6 milioane uncii de aur), exploatat de secole in mod traditional, in subteran. Reteaua de galerii descoperite depaseste importanta celor similare din Spania, Portugalia, Tara Galilor. Pe langa instrumentele de minerit si galeriile atestate ca fiind de pe vremea Imperiului Roman, s-au pastrat si celebrele 25 de tablite cerate (descoperite in galeria „Sfantul Iosif" in anul 1788 si in galeria „Catalina-Monulesti" in 1855), documente scrise de o importanta deosebita pentru studierea dreptului roman, dar si al vietii economice si sociale in Dacia romana.

Referat Rosia montana
Rosia Montana isi datoreaza originile datorita mineritului si, prin urmare, a devenit dependenta, aproape in exclusivitate, de aceasta activitate, ca sursa de venit. Odata cu declinul mineritului si reducerea subventiilor pentru activitatile miniere din Romania, incepand cu anul 1989, a scazut si nivelul de trai al comunitatii din Rosia Montana.
Cel mai simplu mod de a intelege aspectul pozitiv al lucrurilor este acela de a cunoaste aspectul negativ. Putine exemple de minerit iresponsabil sunt mai graitoare decat exploatarile miniere de stat, abandonate prin toata tara.
Mina opereaza de zeci de ani, fara sa fi elaborat vreodata un raport de evaluare a impactului asupra mediului, fara monitorizare si cu foarte putine retehnologizari. Locurile de munca si salariile oferite i-au fortat pe multi dintre locuitorii zonei sa traiasca de azi pe maine. Bogatia Rosiei Montane nu se resimte in nivelul de trai al locuitorilor, care nu dispun de apa curenta in case si se incalzesc la sobe cu lemne. Modul in care aurul dispare in mainile altora, de la conducatorii Imperiului Roman si pana la elitele corupte ale Romaniei din era comunista, este ilustrat de un citat celebru: "Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta."

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.Proiecte

Pentru ca locuitorii si mineritul din Rosia Montana sa poata fi dezvoltat in ultimii 3 ani au aparut foarte multe proiecte de dezvoltare.
Parteneriatul de Mediu Rosia Montana (RMEP) a luat fiinta ca urmare a unei necesitati recunoscute de imbunatatire a conditiilor de mediu din Rosia Montana si zonele inconjuratoare. In acelasi timp, pentru a ajuta oamenii din acesta zona sa inteleaga mai bine beneficiile unui mediu curat si sanatos, cit si modul in care acest lucru se poate realiza. RMEP a luat fiinta in mai 2005. RMEP nu este o persoana juridica sau o asociere formala, ci un forum de comunicare si actiune comuna. Principalul scop al RMEP este de a identifica problemele de mediu din Rosia Montana si zonele invecinate pentru a gasi masurile ce se impun a fi luate si de a rezolva pe cit posibil aceste probleme.
Gabriel Resourses abordeaza practici de responsabilitate sociala asumandu-si, astfel, din proprie initiativa, responsabilitatea de reabilitare ecologica a zonei. Proiectul includ reimpaduriri, epurarea apei, revegetarea haldelor, [inclusiv consolidarea unui iaz de decantare al vechii mine.
Din prima zi de functionare a minei, un procent din profitul obtinut in urma aurului extras va fi pus deoparte pentru reabilitarea tuturor zonelor afectate in trecut de minerit sau de proiectul Gabriel Resources din Rosia Montana. Nici o organizatie guvernamentala sau neguvernamentala nu a facut o asemenea promisiune. In lipsa reabilitarii ecologice propuse de Gabriel Resouces, terenurile, apele si amplasamentele miniere abandonate din regiunea Rosia Montana ar ramane asa cum sunt, o sursa constanta de poluare si de pericol. Din punct de vedere economic, exista, fara doar si poate, beneficii imediate ale deschiderii unei mine moderne la Rosia Montana. Mina ar crea sute de locuri de munca sigure, de inalta calificare si bine platite - toate acestea intr-o zona in care rata somajului, astazi, depaseste 50%. Cand operatiunile RosiaMin vor lua sfarsit, la finele lui 2006 - asa cum prevede conventiei de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana - rata somajului va creste la 90%. Nu e de mirare ca, in aceste conditii, Guvernul Romaniei a desemnat Rosia Montana ca fiind "o regiune defavorizata. Doar investitia initiala a Gabriel Resources - aproape o jumatate de miliard de dolari - va produce o schimbare economica dramatica. Chiar si in afara Rosiei Montane, in activitatile conexe, se vor crea mii de alte locuri de munca - aproximativ cate 10 pentru fiecare loc de munca in mina.
Guvernul Romaniei va avea un profit de aproximativ 500 de milioane de dolari pe durata proiectulului, insa beneficiile economice ale Proiectului Rosia Montana se vor ridica la aproximativ 1,6 miliarde de dolari.
O companie miniera responsabila stie ca proiectul ei, indiferent de amploare, este doar o parte din viata unei comunitati. Astfel de companii sunt condusa cu respect fata de istoria si cultura locului si lasa in urma o comunitate mai puternica si mai independenta decat cea gasita la venire. Pentru astfel de companii, este foarte important felul in care isi va aminti comunitatea de ele dupa ce si-au incheiat activitatea si au plecat.