Romanul traditional Mara

Romanul "Mara" aparut in volum in 1906 este considerat de George Calinescu "aproape o capodopera" si de Serban Cioculescu cel mai bun roman al nostru inainte de "Ion" al lui Rebreanu.
"Mara" este un roman traditional de tip obiectiv prin naratiunea heterodiegetica (la persoana a III-a), focalizarea zero si un anumit tip de personaje. in aceeasi masura este un roman realist - social despre relatia individ - colectivitate in momentul dezvoltarii capitalismului in targurile de provincie din Ardeal, la sfarsitul secolului al XIX - lea.

Referat Romanul traditional Mara
Romanul zugraveste o lume pestrita, alcatuita din targoveti, breslasi, negustori si mica burghezie.
Prin amploarea actiunii desfasurate pe mai multe planuri, cu un conflict complex si personaje numeroase, romanul "Mara" nu exclude analiza psihologica. Spre deosebire de proza realist obiectiva, aici domina stilul indirect liber, limbajul naratorului fiind influentat de limbajul personajelor.
Tema romanului o reprezinta eforturile unei femei vaduve din targul transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala cat mai buna intre micii negustori locali, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica.
"Mara" poate fi socotit un roman de familie, dar si un bildungsroman, daca il privim din privinta copiilor.
Cei mai multi critici au considerat ca nepotrivit titlul romanului. Nicolae Iorga afirma "ca titlul potrivit ar fi fost "Copiii Marei", deoarece personajul central, prin frecventa aparitiilor este Persida." La fel sustine si criticul Magdalena Popescu. in realitate, cartea este romanul Marei, deoarece Persida nu este decat o Mara juvenila pe cale de a lua cu varsta infatisarea si obiceiurile mamei sale.
Discursul narativ este alcatuit din 21 de capitole ce poarta titluri semnificative: "Saracutii mamei"; "Primavara"; "Ani de tinerete"; "Ispita" etc.
Modurile de expunere indeplinesc si o serie de functii epice: descrierea prezinta universul social, locul si timpul in care se desfasoara actiunea; naratiunea are functia de reprezentare a realitatii; dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica ajutand si la portretizarea personajelor impreuna cu descrierea si monologul interior.
Nicolae Manolescu in "Arca lui Noe" sustine prezenta a doua naratiuni principale in roman, legate prin alternanta: romanul "Zgarceniei grijulii a Marei" si romanul "Iubirii dintre Persida si Natl". Viata personajelor evolueaza paralel. Existenta Persidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor. Succesiunea secventelor narative la nivelul fiecarui plan se face prin inlantuire.
Actiunea romanului debuteaza cu portretul personajului principal eponim, Mara.
in expozitiune este prezentat si locul actiunii, targul ardelenesc Radna, de pe valea Muresului, aproape de Lipova si Arad. Unele intamplari se petrec la Viena.
Personajele fac parte din lumea targovetilor: Mara e precupeata, Hubar e macelar, Bocioaca e cojocar, iar cei tineri vor avea ocupatii asemanatoare.
Primele capitole o au in centru pe Mara. Ramasa vaduva, saraca si cu doi copii mici, dupa moartea lui Barzoveanu, Mara munceste din greu ca precupeata pentru a le asigura copiilor un viitor mai bun. Ea doreste ca Persida sa fie preoteasa bogata, frumoasa si respectata, iar Trica sa devina starostele cojocarilor. Cu minimum de efort financiar, ii asigura fetei o buna educatie la calugarite, iar pe Trica il da ucenic la cojocarul Bocioaca. Numai ca lucrurile nu vor evolua dupa cum planuieste Mara.
Intriga romanului o constituie faptul ca de la fereastra manastirii, Persida zareste pe Natl, fiul macelarului Anton Hubar. in sufletul fetei se naste o pasiune puternica pentru tanar. Sentimentelor ei i se opune o tripla interdictie: etnica, sociala si religioasa. incalcarea interdictiilor reprezinta conflictul principal al romanului.
Conflictul erotic, considerat de George Calinescu, un "jaratic mistuitor" este atat exterior, intre Persida si comunitatea ce nu ii accepta iubirea pentru Natl, cat si interior, in sufletul Persidei, intre datorie si iubire.
La Mara conflictul apare intre iubirea materna si iubirea pentru bani. Mara nu plateste ca Trica sa nu plece in armata si nici Persidei nu ii da o zestre substantiala.
Cea mai mare parte a actiunii se concentreaza pe iubirea dintre Persida si Natl. Initial, amandoi lupta cu ei insisi impotriva sentimentelor care ii stapanesc. Natl crede ca o va putea uita pe fiica Marei, daca pleaca in calatoria necesara pentru a patrunde in breasla macelarilor. in acest timp, Persida este curtata de teologul Codreanu, pe care fata il respinge fara jigniri inutile. Dupa ce Natl isi loveste tatal si ajunge de batjocura targului, Persida hotaraste sa fuga cu el. Cei doi sunt cununati in secret de Codreanu si pleaca la Viena. Natl se va revolta impotriva sotiei, care devine prea protectoare asezandu-l pe o pozitie inferioara ei. Reintoarsa in tara, tanara familie deschide un birt la Sararie, pe care il conduce Persida indeplinind muncile cele mai umile. Natl se leneveste, bea, joaca jocuri de noroc, isi bate sotia si o batjocoreste. Nasterea copilului domoleste spiritele. Natl se maturizeaza si isi recunoaste greselile. Botezul copilui uneste familia Marei si a macelarului Hubar.