Mini proiect de mediu- Vulcanii Noroiosi

І Introducere
Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii mixte (geologica si botanica) din Romania, protejata inca din anul 1924, care se intinde pe o suprafata de 30ha.
Platoul Paclele Mici constituie o rezervatie naturala ce se intinde pe circa 10ha, obiectul protectiei fiind peisajul impus de relief si doua specii de plante halofile (organisme care se desfasoara intr-un mediu sarat) Nitraria Schöberi- „Gărdurariţa" si Obione Verrucifera, aflate aici la limita vestica a arealului lor de vegetare.
Platoul Paclele Mari se afla la cativa km, spre nord-est. Numele este legat de de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali, care se situeaza in centrul platoului. Si acest platou este considerat rezervatie naturala protejata si se intinde pe circa 20ha.

Referat Mini proiect de mediu- Vulcanii Noroiosi
 II  Ideea Problemele identificate:

-inexistenta unor panouri de avertizare pentru turisti de existenta plantelor (Nitraria Schöberi- „Gărdurariţa” si Obione Verrucifera ) si animalelor (scorpioni si termite) protejate

-drumul spre rezervatie este aproape nemarcat

- existenta unor portiuni de drum neasfaltat (pietruit)

  III   Scopul

1.Obiective(pe termen scurt):

-cereri pentru autoritati de a amplasa in zona vulcanilor a unor panouri de avertizare a turistilor:

                                   >nu este permis sa se arunce diverse obiecte in craterele acestora

                                                   

                                   >existenta unor plante si animale protejate

 

2.Obiective(pe termen mediu):

-prezentarea proiectului in scoli

-crearea de pliante cu scopul de informare a populatiei despre rezervatie

 

3.Obiective(pe termen lung ):

-cereri pentru autoritati de a facilita accesul spre rezervatie, prin asfaltarea portiunilor de drum pietruit si de amplasarea de indicatoare spre a usura drumul spre rezervatie

 IV  Explorare directa:  

Itinerariu: Accesul la Vulcanii noroiosi este simplu, dar aproape nemarcat.Pornim din orasul Buzau pe drumul national DN 10 pe care parcurgem circa 17 km., până în localitatea Sătuc, unde o luăm dreapta spre Berca. După ce am traversat râul Buzău, drumul se ramifică din nou. De această dată o luăm spre stânga, si din nou dreapta după numai câteva sute de metri urmând indicatorul spre Chiliile ( lăsând la stănga drumul spre Mănastirea Rătesti). Parcurgem circa 10 Km până la următoarea intersectie, unde o luâm iar dreapta , si de unde mai avem de mers comform indicatorului 5,5 km pîna la Vulcanii noroiosi. Un ultim indicator îl intâlnim la numai 2km., de vulcani. Aici dacă facem la stânga trecând peste un pod ajungem la Pâclele Mari, iar dacă megem înainte si parcăm masina la magazinul mixt de la sonde, după care urcăm dealul dăm de Pâclele Mici.

  V  Rezultate

-Pozitie geografica:Pâclele Mari --coordonate 45°20'23"N, 26°42'33"E

                                          :Pâclele Mici --coordonate 45°21'30"N,

26°42'46"E.

 

-Relief: la marginea satului Berca exista un platou argilo-nisipos care a rezultat din slabe eruptii noroioase.La cca. 10 km,pe stânga drumului pietruit,se afla platoul Pâclele Mici, unde exista cel mai mare numar de vulcani ce au conuri,cratere cu dimensiuni extrem de variate, precum si o morfologie complexa , rezultata pe de o parte din acumularea noroiului, iar pe de alta parte, din siroirea apei de ploaie.Repartitia acestora este neuniforma ,distingându-se cel putin trei situatii.În est exista un sector de platou nisipo-argilos relativ neted ,slab fragmentat ,pe care activitatile vulcanice au încetat sau sunt extrem de reduse.În centru si vest se afla sectorul cu cel mai mare numar de conuri de noroi ce apar sub formele de grupari de 3-5 vulcani cu înaltimi de 2-8m ,cu cratere ce au diametre de 10-100cm din care iese noroi vâscos ,care se scurge sub forma de limbi ce ating lungimi de 20-50cm. Daca în jurul craterului noroiul este proaspat sau în curs de uscare, la mijlocul si la periferia conului ,el este uscat si brazdat de crapaturi de uscaciune ce se îscriu în sisteme poligonale cu dimensiuni variabile.La ploi, apa se scurge în suvite pe flacurile conurilor creând prin eroziune pe acestea un ansamblu de santulete, rigole, ravene; la exterior materialele transportate prin acumulare, dau poale prelungi pe care apa se împrastie.Cel de-al treilea sector se afla la jumatatea nordica a platoului.Aici apar doua aspecte distincte.Mai întâi se impun conurile de noroi aplatizate , dar cu cratere foarte largi(1-5m),din care se revarsa în toate directiile un noroi fluid care se împrastie pe distante de 50-150m. În al doilea rând, la exteriorul acestora,platoul este intens fragmentat de ravene si torenti adânci, interfluviile dintre ele fiind transformate în creste ,situatie care creeaza imaginea unui peisaj dezolant(pamânturi rele).