Metoda indicilor statisticilor

NOTIUNEA SI IMPORTANTA INDICILOR

Studiul variaţiei fenomenelor,in general,si a variaţiei lor in timp,in special,i-a preocupat pe oamenii de stiintă dintotdeauna,dar primele inceputuri ale tratării lor ştiinţifice au apărut de abia spre mijlocul secolului al XVIII-lea.
Noţiunea de indice a apărut la începutul secolului al XVIII-lea,odata cu studiul întreprins de episcopul Anglican W.Fleetwood(Chronicon Preciosum ,Londra, ediţia a doua,1745)asupra evolutiei preţurilor in Anglia între anii 1400 si 1700,având ca scop să arate dacă o clauză din statutul unui colegiu,stabilita cu trei secole în urmă,îsi mai păstra valabilitatea,ţinând cont de evoluţia preţurilor.

Referat Metoda indicilor statisticilor

Sfârşitul secolului al XVIII-lea este marcat de contribuţia lui Sir George Shuckburgh Evelyn care în lucrarea " An Account of Some Endeavours to Ascertain a Standard of Weight and Measure"(1798) a construit un indice al preţurilor pentru perioada 1550 - 1800,introducând noţiunea de an de bază (considerat de el anul 1550).Pentru prima dată,alături de bunuri ,el ia în calcul şi preţul unor servicii.
La începutul secolului al XX-lea se semnalează contribuţia lui Joseph Lowe ,considerat de M.Kendall drept"părintele adevărat al indicilor",care in lucrarea sa "The Present State of England" ,apărută la Londra în anul 1922,se ocupă de numeroase probleme ale construirii indicilor ,introducând printe altele noţiunea de pondere a preţurilor din diferite perioade p si p ,cu cantităţile din perioada ini din diferite perioade p si p ,cu cantităţile din perioada iniţială q ,obţinând astfel un indice agregat al preţurilor :

 

 

 

Mai târziu,acest indice a devenit cunoscut sub numele de indicele de tip Laspeyres.
În anul 1863 se impune W. S. Jevons,care utilizeză conceptul de medie în constituirea indicilor, recomandând media geometrică.
În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-au impus contribuţiile a trei mari statisticieni germani: E. Laspeyres ,M. W. Drobisch si H. Paasche ,care au studiat evoluţia preţurilor bunurilor materiale observate în orasul Hamburg, susţinând împreună necesitatea utilizării ponderilor în construirea indicilor de grup şi respingând metodele de calcul care nu ţin cont de acest element.
R. H. Palgrave în anul 1886 propune formula indicelui arithmetic ponderat al preţurilor individuale, folosind ca pondere valoarea totală a bunurilor,aferentă perioadei curente v =q p ,propunând formula :

 

 

Indicii reprezintă o categorie specială a indicatorilor statistici cu ajutorul cărora se măsoară variaţia medie relativă a fenomenelor sociale si economice în timp şi în spaţiu sau în raport cu un alt nivel,considerat ca nivel de bază sau etalon.
Prin definiţie ,orice indice se obţine prin raportarea între ele a două niveluri absolute ale aceluiaşi fenomen sau grup de fenomene .Unul dintre niveluri reprezintă volumul fenomenului din perioada considerată ca bază de raportare. . Nivelul alesca bază de comparaţie trebuie să fie un nivel normal din dezvoltarea fenomenului cercetat,un nivel care să aibă o semnificaţie deosebită (să reprezinte o anumită etapă sau treaptă de dezvoltare ) , în aşa fel încât să justifice alegerea lui ca etalon în analiza statistică.
La constrirea unui indice, trebuie să se ţină cont de următoarele lucruri :
1)Orice indice este rezultatul comparării a două situaţii sau a unei comparaţii binare.Prin generalizare se poate ajunge la compararea în serie.Cele două situaţii din comparaţia binară pot fi două perioade de timp , două localităţi sau zone diferite etc. .
2) Informatiile iniţiale necesare comparaţiei binare ,cu privire la toate bunurile economice luate în studiu ,trebuie să fie complete şi precise.
Deoarece indicii se obţin prin raportarea nivelului atins de unul sau mai multe fenomene în două momente, perioade sau zone diferite ,ei sunt indicatori fără dimensiune ,adica independenţi de unitatea de măsură a fenomenului luat în calcul.
Metoda indicilor statistici se utilizează pentru a caracteriza variaţia medie relativă a fenomenelor în timp, pentru a compara manifestările lor în spaţiu ,pentru a măsura influenţa diferiţilor factori asupra nivelului şi structurii fenomenelor complexe.