Management general

1. CONCEPTII SI TENDINTE PRIVITOARE LA MANAGEMENT
1.1. Etimologia i semnificaTiile conceptului de management
Managementul deriva de la latinescul‚ „manus" (mâna) i ca expresie literara „manevrare", „pilotare". Cine realizeaza aceasta manevrare sau pilotare? Managerul este chemat sa organizeze aceasta manevrare sau pilotare participând nemijlocit la organizarea i efectuarea acTiunii manageriale. Al. Graur subliniaza faptul ca managementul deriva de la latinescul „manus" (mâna) si reprezinta ca expresie literara "manevrare", „pilotare".

Referat Management general
Englezii au derivat apoi „manager" i „management", ceea ce ar insemna „conducator" i „conducere". Se observa ca verbul englez „to mange" are aceeai radacina ca i termenul românesc „manej" i cel italian „maneggio" i anume termenul latin „manus', adica mâna. Trebuie precizat faptul ca termenul italian „maneggiare", mai are o radacina i anume verbul „maneggiare" i care se traduce prin a mânui.
In limba engleza verbul „to manage", cu substantivul derivat „management" a avut iniTial sensul de a mânui, de a struni caii.
Cu timpul, verbul „to manage" a trecut din sfera sportiva a strunirii cailor in domeniul artei operative i a tiinTei militare.
Termenul management nu ii afla implinirea vocaTiei in domeniul economicului nici in secolul al XVIIIlea.
Desi nu a capatat utilizare in domeniul economicului, termenul management a fost totui folosit in acest timp in sfera politicului i in domeniul ziaristicii, administraTiei publice.
1.2. Rolul managementului in lumea moderna
Problemele de management constituie un imperativ acut, de natura sa determine eecul sau succesul aplicarii unui mecanism economic. Oamenii au devenit contienTi de faptul ca managementul poate constitui un obiect de studiu, o disciplina care poate fi invaTata, dezvoltata i ameliorata, cercetata i predata.
Aspectele semnificative legate de management sunt urmatoarele:
este o preocupare atât de importanta incât este indreptaTit la statutul tiinTific i teoretic.
ca teorie i practica constituie de fapt o cale tiinTifica de rezolvare a problemelor puse conducerii in condiTiile complexitaTii interdependenTelor i schimbarilor care caracterizeaza lumea moderna dinamica.
asigura descoperirea adevaratelor probleme i formularea lor corecta, inlaturarea falselor probleme, stabilirea scopurilor, a obiectivelor i prioritaTilor, precum i abordarea sistematica, raTionala, in vederea obTinerii de rezultate reale.
1.3. Universalitatea managementului
In abordarea universalitaTii managementului trebuie avute in vedere cele doua laturi ale acestuia: a) latura tehnico - organizatorica; b) latura socialeconomica.
a) latura tehnico organizatorica a managementului decurge din caracterul oricarui proces de munca i care reprezinta managementul tehnicii i al tehnologiei de fabricaTie.
b) latura social economica a managementului se refera la esenTa economica a managementului producTiei, la pârghiile economice folosite, la formele i metodele managementului, la aspectele concrete ale stimulentelor materiale i morale, gradul de autonomie, iniTiativa i raspunderea personala i colectiva.
1.4. Managementul intre arta i tiinTa
Ceea ce ramâne precumpanitor in activitatea manageriala, crede Drucker, este faptul ca inteligenTa managerilor are de a face cu oameni, mai mult decât cu forTe materiale sau cu fapte conjuncturale. Ceea ce este esenTial, prin urmare, este personalitatea managerului, capacitatea acestuia de a se purta cu oamenii, cu salariaTii i cu clienTii intreprinderii respective.
EficienTa managerului este corelata cu posibilitatea lui de a asigura intreprinderii randamentul necesar. Sa vedem ce reprezinta un manager eficient?
Managerul este un om care ii asuma raspunderea orientarii obiectivelor i resurselor unei societaTi comerciale in vederea obTinerii celor mai bune rezultate cu putinTa. De asemenea, organizeaza munca salariaTilor sai in vederea unei cât mai adecvate productivitaTi. Sa vedem in ce masura putem afirma ca managementul este tiinTa.
Drucker este destul de reticent in aceasta privinTa. Pentru el managementul este, incontestabil, o disciplina specifica intrucât cerceteaza o serie de probleme specifice fundamentale in arta conducerii. Managementul nu este numai un ansamblu de cunotinTe verificate, ci i realizare.
Drucker precizeaza faptul ca managerul poate fi capabil sa realizeze mari randamente in producTie, insa exista tendinTa ca acesta sa degenereze intrun birocrat, ajungând sa fie incapabil sai inTeleaga salariaTii.
Fiind cel mai important vector social al progresului, managerul trebuie:
sai justifice in continuare aceasta funcTie, acest rol social, prin crearea i extinderea unei clientele constante pentru desfacerea produselor sau serviciilor;
sa inTeleaga psihologia umana a clientelei, intrucât fara clientela intreprinderea nu poate exista;
sa nu piarda din vedere profilul exact al intreprinderii, obiectivele in ierarhia lor elastica, direcTia de dezvoltare.

In privinTa raportului dintre tiinTa i arta in management iau expus punctul de vedere numeroi oameni de tiinTa printre care enumeram: E.Brech, Vasile V. Popescu, Mircea MaliTa, Frederick W. Taylor, Philip W. Shay, Cornel Popa, C. Pintilie. Opiniile prezentate de acetia sunt destul de controversate.
Mircea MaliTa1 susTine ca managementul este o arta veche, aa cum majoritatea indeletnicirilor omeneti au fost la inceput arte.
Mircea MaliTa2 definete urmatoarele concepte generale in management:(1) sisteme; (2) obiective; (3) resurse; (4) procese; (3) optimizare: (6) autonomia; (7) adaptabilitatea; (8) organizarea (9) planul; (10) incluziunea; (11) informaTia; (12) modelul; (13) verificarea; (14) decizia; (15) controlul.
Specialitii americani, printre care Kenneth Boulding, G. Symonds, Merill Fiud scot in evidenTa deosebirea intre tiinTa manageriala i managementul tiinTific. Institutului american pentru tiinTele conducerii evidenTeaza urmatoarele aspecte comparative: Managementul tiinTific
1 MaliTa, M., Aurul cenuiu, Editura "Dacia" Cluj, 1971, p.84 2 MaliTa M., Arta sau tiinTa conducerii. In: Forum nr. 2, anul 1971, p. 7 i urm
reprezinta practica conducerii, dei acesta se tinde sa fie pus pe baze tiinTifice. tiinTa managementului este in principal tiinTa fiind data de activitatea desfaurata de oamenii de tiinTa in domeniul managementului.
In accepTiunea noastra putem spune ca managementul ca tiinTa presupune stabilirea unor principii, metode i tehnici de lucru cu caracter general a caror folosire sa asigure utilizarea eficienta a potenTialului uman, material i financiar al societaTii comerciale. Managementul ca arta presupune adaptarea i transpunerea acestor principii, metode i tehnici de lucru la condiTiile concrete ale societaTii comerciale i perfecTionarea lor continua in raport cu cerinTele practicii manageriale.