Lacurile din Campia Romana

In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).

Referat Lacurile din Campia Romana
Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan.Limanurile fluviatile sunt L. Snagov, L. Căldăruşani, L. Balta Albă.Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. Amara, L. Plopu, L. Sărat.Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. Bistreţ, L. Mostiştea şi L. Brateş. Lacurile amenajate de om sunt: L. Ostrovu Mare pe Dunăre, de baraj antropic, L. Herăstrău, L. Tei, L. Băneasa, L. Floreasca pe Colentina, fiind lacuri de agrement în Bucureşti.
In judetul Braila se intilnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).
O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Ciineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura.in judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, insuratei, Ulmu, Brotacelul.
De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
Lunca Dunării este o formă de relief, respectiv albia majoră a fluviului Dunărea.
Sectorul LUNCA DUNĂRII se întine de la Porţile de Fier până la Călăraşi.Este sectorul de câmpie al Dunării având o luncă din ce in ce mai largă (10 km) în partea românească înspre bulgari ţărmul este înalt adâncimea apelor permite navigaţia navelor cu pasaj de până la 2m. Lunca în era comunistă a fost desecată şi îndiguită pentru a fi redată agriculturii.
Porturile fluviale din acest sector sunt: Drobeta - Turnu Severin;Calafat;Corabia;Turnu Măgurele;Giurgiu;Olteniţa;Călăraşi.
Singurul pod din acest sector este: Podul Prieteniei (dintre Giurgiu şi Bulgaria).
Lacul Amara liman fluviatil, după modul de formare este un lac natural format prin bararea cu aluviuni a unui curs de apă, (a nu se confunda cu Lacul Amara Buzău), este un lac din judeţul Ialomiţa un lac sărat, de unde provine şi numele lacului.