Lacul de Mihai Eminescu - comentariu

Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Opera este publicata la 1 sept.1876 in revista "Convorbiri Literare",
revista a societatii "Junimea" (Iasi)- mentor Titu Maiorescu. Titlul poeziei este alcatuit dintr-un substantiv comun ce reprezinta unul din "personajele lirice" ale operei.
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu

Referat Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu

Poezia se deschide si se inchide cu imaginea lacului luxuriant si insufletit in primul tablou(,,tresarind in cercuri albe/El cutremura o barca").Sobru si static in ultimul tablou, devenind elemental consolatory al poetului dezolat.

Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Tema poeziei o constituie dorinta arzatoare de implinire.Din punct de vedere compositional poezia este structurata in 5 strofe catrene prin care poetul realizeaza 4 tablouri(secvente).

Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
In primul tablou este schitat decorul in care eul lyric isi asteapta iubita.Al doilea tablou prezinta motivul asteptarii infrigurate a acesteia.Tabloul al 3-lea,corespunzator strofelor 3 si 4 infatiseaza implinirea visului de iubire in imaginatia poetului.Ultima secventa prezinta eul liric trezit la realitate singur si dezolat.

Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Elementele care compun cadrul natural in care poetul doreste sa se-mplineasca visul sau de iubire sunt cele specifice universului poetic eminescian: codrul, lacul, luna, nuferii, barca, trestia.

In primul tablou imaginile sunt predominant vizuale si cromatice, sugerand o atmosfera feerica,de basm(,,lacul albastru";,,nuferi galbeni:;,,cercuri albe").

In secventa urmatoare,pentru a sugera atmosfera de vraja si de visare,de alunecare in vis,poetul apeleaza la repetitia adv. ,,parca" si la verbele la present:,,parc-ascult si parc-astept".Pron.pers. de pers III ,,ea" este scris cu litere cursive,deoarece denumeste o fiinta ideala,nu concreta.Este idealul de frumusete feminine pe care si-l imagineaza poetul.Pentru a sugera alunecarea in vis a eului liric este folosit epitetul antepus ,,lin" si vb la conj: (ea din trestii sa rasara/si sa-mi cada lin pe piept").

Secventa urmatoare corespunzatoare strofelor 3 si 4 in care visul de iubire al poetului se-mplineste in imaginatia sa, predomina img. auditive,prin care e sugerat un sunet stins,domol si armonios,realizate prin epitete antepuse personificatoare: ( ,,unduioasa apa sune"; ,,vantu-n trestii lin fosnea" ,,inganati de glas de ape").Muzicalitatea deosebita a naturii care acompaniaza fericirea celor doi indragostiti este realizata poetic si prin intermediul aliteratiei si-al asonantei.Remarcam prezenta vb la conj.

Present cu o sonoritate aparte: (,,sa sarim"; ,,sa plutim"; sa-mi scape") prin care este exprimata o actiune datorita, posibila, realizabila.