Incipit vita nova - Autobiografie Mircea Eliade

Aceasta parte incepe cu sosirea lui Eliade la Paris pe 16 septembrie 1945, unde se intalneste cu Emil Cioran si Lica Cracanera.
La inceputul lui noiembrie, Georges Dumezil isi deschide cursul la „Ecole des Houtes Etudes" si apoi il invita pe Eliade sa tina o serie de conferinte pe teme religioase.
In februarie 1946 Eliade isi incepe ciclul de conferinte printr-o analiza a divinitatilor de structura uranica in religiile arhaice.

Referat Incipit vita nova - Autobiografie Mircea Eliade
Vara 1946 a lucrat foarte mult la studiul „Le probleme du chamanisme" cerut de H. Ch. Puech. In toamna 1946 se confrunta cu spectrul saraciei si este nevoit sa-si vanda o parte din hainele aduse din Portugalia.Cu toata saracia, lucra la ultimele capitole din „Traité". In iarna 1947 si primavara aceluiasi an lucreaza la „Traité". In toamna il cunoaste pe Antonio Bibesco, de asemenea este invitat de Maruca Contacuzino si George Enescu in casa lor din Bellevue.
Pentru romani, omul 1947 se incheiase cu abdicarea fortata a Regelui Mihai, iar anul care urma se intrevedeau tensiuni politice. De primavara anului 1948 se leaga amintirea primelor incercari de organizare culturala a exilului. Impreuna cu cativa prieteni si colegi infiinteaza Asociatia Culturala „Mihai Eminescu". In acelasi an 1948 o cunoaste pe Sibylle Cottescu si pe sora acestuia Christinel. Apoi ii cunoaste pe Lisette si Ionel Perlea, dar si pe mama fetelor, Maria Sendrea. In acelasi an se indragosteste de Christinel si la 9 ianuarie 1949 se logodeste cu aceasta. Un an mai tarziu, in 1950 se casatoreste civil si religios cu ea. Urmeaza o lunga perioada de conferinte si congrese dar si de scris. Incepe un nou roman „Noaptea de Sanziene" pe care il va termina foarte tarziu. „La Nuit bengali" apare, in sfarsit, in septembrie 1950, dar n-a avut succesul pe care il astepta. Situatia lor financiara se agrava din nou, pe masura ce trecea timpul. Incepand cu 1 ianuarie 1951 situatia lor se schimba, deoarece Eliade primeste o bursa lunara de 200 de dolari, timp de trei ani, de la Bollingen Foundation.

In martie 1951 termina de scris „Le Chamanisme" si o da la tipar. Cu banii primiti, ei isi petrec o luna de zile in Italia. La inceputul verii se consacra exclusiv romanului „Noaptea de Sanziene", dar il intrerupe din nou, ca sa pregateasca volumul „Images et Symboles" pe care-l astepta Brice Parain. In noiembrie Eliade primeste o carte postala in care scria ca la 30 octombie murise tatal sau si cu o saptamana mai inainte, unchiul sau Mitache.
In decembrie paraseste Parisul pentru trei luni si se muta la Monte-Carlo impreuna cu sotia. Dar nici aici nu reuseste sa se concentreze asupra romanului „Noaptea de Sanziene". La inceputul lui mai 1952 se duc din nou la Roma pentru a tine conferinte despre istoria religiilor. Catre mijlocul verii, Eliade se duce la Ascona la o conferinta de unde impreuna cu sotia sa merg in Germania pentru a se intalni cu Gh. Racoveanu si parintele Popan. Se reintorc la Paris si isi reincepe lucrul la roman, dar este coplesit de tristete pentru ca isi da seama ca toti eroii sai din roman se pregateau sa-si implineasca destinul, apropiindu-se de moarte. De aceea el intrerupe din nou romanul pe care il reia catre sfarsitul lui aprilie 1953, dar si de aceasta data il intrerupe pentru a merge la conferinte si congrese.

In cele din urma, pe 7 iulie 1954 termina de scris romanul. Toamna, dupa ce reciteste inca o data romanul isi da seama ca este alt om. Apoi incepe redactarea volumului „Forgerons et alchimistes". In aprilie1955 merge la Roma la al VII-lea Congres International de Istoria Religiilor. In vara aceluiasi an incepe sa scrie nuvela „Pe strada Mantuleasa" pe care o va termina abia dupa 12 ani. „Forêt interdite" cum a fost numit romanul „Noaptea de Sanziene" a aparut la inceputul toamnei 1955 dar nu a avut succes.