Implementarea sistemelor informatice in activitatea de foraj

1. Managementul - sistem decizional - informational

Performantele manageriale impun integrarea unui lant de decizii si comunicatii focalizate pe cresterea profitabilitatii organizatiei.
Managementul este un proces de indeplinire a unor sarcini s-au obiective prin utilizarea resurselor (oameni, bani, energie, timp,etc.), resurse considerate input-uri si rezultatele considarate output-uri. Adesea succesul managerial se masoara prin ratia input-uri/output-uri si considerata ca un indicator de productivitate al organizatiei.
Decizia poate fi definita ca rezultatul unui proces prin care se alege, dintr-un mare numar de alternative posibile, o linie de actiune considerata optima in vederea atingerii unui scop.

Referat Implementarea sistemelor informatice in activitatea de foraj
Clasificarea deciziilor:
1. In functie de natura sistemului informational - deciziile pot fi clasificate in functie de conditiile in care sunt luate, respectiv in functie de cunoasterea situatiei in care se ia decizia pe baza datelor disponibile:
? decizii luate in conditii de certitudine - presupune o informatie completa necesara deciziei, factorul de decizie putand masura exact output-ul sistemului pentru orice linie de actiune;
? decizii luate in conditii de risc - ceea ce presupune ca ne axam pe sisteme informationale probabilistice si in care output-ul sistemului cunoaste o distributie probabila pentru fiecare linie de actiune;
? decizii luate in conditii de incertitudine - sunt acele decizii care se iau in conditiile in care nici probabilitatea nu poate fi estimata, ceea ce presupune ca se axeaza pe un sistem informational mai incomplet decat in cazul deciziilor luate in conditii de risc.

2. In functie de obiectivul la care se raporteaza:
? decizii strategice - sunt deciziile de baza ale unei organizatii prin care aceasta este legata de mediul extern si care vizeaza perioade mari de timp, se raporteaza la obiectivele strategice si de obicei nu sunt decizii de rutina sau repetitive;
? decizii operationale - se raporteaza la perioade de timp scurte, de rutina si repetitive
3. In functie de gradul de dependenta de alte decizii:
? decizii dependente
? decizii independente

Daca ne raportam la natura sistemului informational, sistem ce se raporteaza in primul rand la mediul extern specific cat si general, deciziile apar dinamice si luate in conditie de incertitudine si risc.

2. Managementul sistemului informational

Managementul definit ca un sistem decizional impune in orice tip de organizatie un sistem informational. Managementul modern este confruntat cu un dinamism din ce in ce mai mare in special din partea mediului extern. In acest context, principalul instrument al managerului a devenit organizarea sistemului informational sau managementul sistemului informational.
Managementul sistemului informational poate fi conceput ca o suma de activitati ce implica receptionarea , procesarea si diseminarea informatiei.
Data reprezinta rezultatul unor observatii si fapte ce reflecta un singur aspect al realitatii si care au fost inregistrate. Ele pot fi inmagazinate fie cu ajutorul sistemelor manuale (register, dosare, etc.) fie in computere.
Informatia reprezinta date prezentate intr-o forma ce are inteles, adica au fost analizate, grupate si interpretate astfel incat sa fie procesate de manageri.
Pentru ca informatia sa fie corecta trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici:
1. acuratetea - reprezinta reflectarea corecta a realitatii atat sub aspect cantitativ cat si calitativ, respective a comportarii sursei. Reflectarea fidela a datelor obtinute de la sursa constituie o necessitate absoluta pentru fundamentarea deciziei;
2. in timp real - informatia trebuie sa ajunga la factorul de decizie in timp util; viteza de circulatie si procesare a informatiei depinde de modul de sesizare a datelor de la sursa, de modul de transpunere a acestora in purtatori de informatie, de modul de prelucrare a informatiei, precum si modul de redare;
3. completa - reprezinta informatia care reuseste sa identifice toti factorii cheie ai unei probleme;
4. relevanta - informatia trebuie sa raspunda problemelor, sa fie concisa, sa nu contina parti nerelevante, care fac de obicei dificilaintelegerea informatiei pentru cel care ia decizia. Informatia trebuie redata intr-o forma cantitativa, completa si pentru usurinta intelegerii sa fie reprezentata grafic. Sistemul de transmitere al informatiei, format din emitator, canal de transmitere si receptor trebuie sa functioneze fara distorsiuni si sa asigure informatiei, viteza si acuratetea ceruta.

Tehnologia informatiei - reprezinta activitatea de achizitie, procesare, stocare si diseminare a informatiilor folosind reprezentari grafice, textuale si numerice obtinute prin utilizarea atat a tehnicii electronice de calcul si telecomunicatii.

Componentele tehnologiei informatiei sunt:
? computere - masini electronice de calcul capabile sa proceseze rapid si corect datele, sa le stocheze si sa le disemineze;
? telecomunicatii - transmiterea informatiei prin diverse mijloace (telefon, fax, internet, etc.).

Impactul tehnologiei microelectronice in sistemul informational este considerabil daca ne raportam la avantajele pe care aceasta le aduce: cresterea productivitatii procesarii informatiei, imbunatatirea calitatii informatiei, motivarea profesionala a operatorilor, reducerea personalului, redarea rapida a informatiei.

3. Managementul sistemului informational in domeniul forajului sondelor de hidrocarburi

In continuare voi exemplifica evolutia managementului sistemului informational (modul de receptare, procesare si diseminare a informatiilor), in domeniul forajului sondelor de hidrocarburi.

Industria de exploatare a hidrocarburilor are un rol foarte important in procesul de dezvoltare al societatii moderne, motiv pentru care i se acorda o mare atentie, sistemul de management fiind unul dintre cele mai performante, de acesta depinzand strategiile energetice nationale si mondiala. Este un domeniu care necesita investitii mari, dar, cu un management bun si profiturile pot fi pe masura.

3.1. Managementul sistemului informational in perioada economiei centralizate

In perioada regimului comunist managementul era unul de tip centralizat, de cele mai multe ori deciziile fiind luate de persoane care nu aveau pregatirea necesara si mai ales datele culese din teren erau incomplete si de multe ori inexacte.
Se mergea pe principiul economiei de orice fel (materiale, tehnologie, energie, etc.) si singurul indicator era metri forati pe zi/luna/an. Cu alte cuvinte conta cantitatea nu calitatea.
Odata cu trecerea la o economie de piata, in care prioritara este optimizarea pe toate planurile, sa simtit nevoia imbunatatirii managementului sistemului informational.
In domeniul forajului sondelor de hidrocarburi, in Romania, s-au facut progrese semnificative in ultimii ani in toate directiile managementului informational. Inainte de decembrie 1989 formatia de foraj trebuia sa efectueze aproape toate activitatile de la o sonda in foraj (foraj, dirijare, carotaj mecanic, preparare fluid foraj, tubaj, cimentare, probe productie, etc.) de multe ori fara a avea o baza materiala adecvata pentru toate aceste activitati si cunostintele tehnologice necesare, sau materialele folosite erau de calitate slaba.
Datele sosite din teren erau de multe ori gresite sau incomplete si nici nu se tinea cont cateodata de ele. Situatiile care se tineau in timpul forajului se bazau de multe ori pe masuratori cu aparatura invechita, care nu era etalonata bine, care avea un grad ridicat de uzura fizica si morala, sau pur si simplu cel care facea masuratorile si inregistrarile nu avea experienta si pregatirea necesara.
Se faceau graseli datorita lipsei informatiilor sau a informatiilor eronate de la faza de proiectare a constructiei unei sonde, continuand cu faza de forare si ajungand la faza de punere in productie.
Fluidul de foraj nu corespundea litologiei respective, sau nu existau destule chimicale ca sa prepari si sa mentii fluidul de foraj in parametri stabiliti de proiectanti (densitate, vascozitate, filtrat, gelatie, pH, turta, etc.). La traversarea stratului productiv nu se luau masuri de aducere a fluidului de foraj la parametrii care sa nu afecteze stratul productiv.
Sapele, in mare parte de fabricatie romaneasca, erau gresit alese datorita necunoasterii in amanunt a litologiei zonei respective sau nu corespundeau din punct de vedere calitativ (dupa numai 100 - 200 de mii de rotatii si 10 - 15 ore de functionare apareau uzuri majore care necesita inlocuirea ei, daca nu se intampla ca anumite parti componente (duze, role, etc.) sa ramana in gaura de sonda pe talpa, lucru ce necesita pe langa efortul de a face marsul cu sapa pentru a o inlocui si acela de a indeparta ramasitele metalice de pe talpa).