Evolutia Vaii Buzaului

Buzaul reprezinta una dintre cele mai interesante vai, ca forma si evolutie, din tara noastra .Izvorand de pe clina ardeleana a Ciucasului si Tatarului Mare, dupa ce curge spre nord, la localitatea Intorsura Buzaului face un cot de aproape 180 de grade, indreptandu-se spre sud.Fenomenul de intoarcere este atat de izbitor incat a dat chiar numele localitatii.Reteaza apoi, printr-o cheie ingusta, masivele cele mai inalte din regiunea Siriu si Podul Calului, pornind spre Campia Romana.Mai departe, face un nou cot puternic la Cislau si Magura, pentru ca, ajuns in campie sa o apuce, nu spre Dunare ci, catre NE, varsandu-se in Siret.

Referat Evolutia Vaii Buzaului
Daca adugam la cele de mai sus si cateva din vaile sale afluentte si in primul rad Basca Mare si mica si chiar Siriul si Basca Chiojdului, cu "anomaliile" lor, rezulta si mai mult importanta Buzaului pentru descifrarea evolutiei unitatilor de relief pe care le parcurge.
In decursul timpului s-au ocupat de evolutia acestei vai o serie de cercetatori, dintre care mentionam pe Schilling Gabor (1910), N. Orghidan (1932,1939,1969), A. Nordolon (1931), Gr. Posea si V. Garbacea (1967,1969) pentru sectorul montan.
Aspectele principale ale evolutiei acestei vai pot fi sintetizate in urmatoarele puncte:
1) Trecerea peste linia marilor inaltimi (Siriu, Penteleu) reprezinta o antecedenta sau o captare?
2) Chiuveta miocea de Draja-Nehoiu-Gura Teghii si chiar chiuveta de Slanic au avut sau nu vreo importanta initiala in fixarea hidrografiei Buzaului?
3) Cotul de la Cislau reprezinta, sau nu, o captare a unui Buzau ce mergea spre Cricov?
4) Scurgerea Buzaului peste actualul Calmatui, direct catre Dunare;
5) In fine,o problema noua, legata de evolutia Buzaului, este aceea a dinamicii actuale a albiei si versantilor, in functie de miscarile neotonice.
Inainte de a discuta fiecare problema aparte, se impun a fi indicate unele caracteristici ale acestei vai si chiar ale unora din afluentii sai.
Panta de scurgere a Buzaului in bazinul de la Intorsura este mult mai redusa fata de panta dintre defileul de la Cheia si Nehoias; o situatie similara se intampla cu bazinul superior al vailor Basca Mica ,dar mai ales Basca Mare care , in bazinetul de la Comandau, are o panta redusa.La izvoare,valea Buzaului, ca si cele doua Basce, reprezinta vai longitudinale, urmarind diferite linii structurale sau tectonice (sinclinale, anticlinale, frunti de incalecare sau falii); asa este Buzaul pana la Intorsura, Basca Mare pana in avale de Comandau si Basca Mica pana in dreptul punctului Halom.In continuare, Buzaul devine o vale transversala, extinsa pana in avale de Cislau, respectiv pana la Parscov, de unde , pe o distanta de cativa km, se transforma intr-o vale longitudinala.De la Unguriu redevine vale transversala.In ce priveste vaile afluente mai amintim ca Basca Mica, din dreptul varfului Maciuca (991 m - distanta cea mai apropiata de Slanic), se transforma intr-o vale longitudinala continuata de Basca Rosilei care are si sectoare local transversale ;Siriul este o vale transversala pana la sud de masivul cu acelasi nume une,printr-un cot de 90°, se transfoma in vale longitudinala; Basca Chiojdului este transversala pe tot parcursul sau, cu exceptia unor sectoare foarte mici intre care si cel de la varsare (Calvini-Cislau); aceasta ultima Basca reteaza totodata si cele doua chiuvete miocene (Slanic si Drajna) si respectiv cei doi pintenei( Homoriciu si Valeni).