Dreptul la vot reglementat de CEDO

Prin Hotarirea CEDO din 1 iulie 2008 pronuntata in cauza "Calmanovici contra Romaniei", Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat in premiera Romania pentru interzicerea drepturilor parintesti si a drepturilor electorale ca pedeapsa accesorie condamnarii penale, in fata reclamantului Viorel Calmanovici. Acesta a reclamat incalcarea mai multor drepturi prevazute in Conventie, printre care dreptul de a vota pe durata detentiei in tara.

Referat Dreptul la vot reglementat de CEDO
Calmanovici a lucrat ca ofiter de politie si a fost retinut in august 2002, pentru savirsirea infractiunilor de luare de mita si furt de documente. Acesta sustine ca ordinul de arestare preventiva si prelungirea perioadei de detentie nu au fost in acord cu legea interna si ca procedurile judiciare din cadrul procesului nu au fost corecte. Instanta europeana a apreciat ca arestarea preventiva a reclamantului, dispusa de procuror pentru perioada 2-31 august 2002, fara indicarea motivelor concrete care au impus adoptarea acestei masuri, deci cu nerespectarea prevederilor legale interne, reprezinta o incalcare a dreptului la libertate si siguranta. Statul roman a fost gasit vinovat si de incalcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul ca instanta suprema din Romania nu l-a audiat in faza de recurs a procesului, inainte de a-l condamna definitiv.

Mai mult, Viorel Calmanovici reclama si masurile de supraveghere impuse. CEDO a apreciat ca dreptul la viata privata a reclamantului a fost incalcat deoarece convorbirile sale telefonice au fost interceptate si inregistrate pe baza unor prevederi legale care nu ofereau, la acel moment, garantii minime pentru evitarea abuzurilor din partea autoritatilor. Calmanovici sustine ca "telefoanele au fost ascultate inainte de inceperea urmaririi penale".
De asemenea, acesta reclama ca a fost decazut din drepturile parintesti, desi nu exista un motiv care sa justifice o asemenea decizie. Aceasta practica a instantelor romanesti in ce priveste decaderea din drepturile parintesti a persoanelor condamnate penal a fost schimbata in urma acestei decizii CEDO. Curtea Europeana a atras atentia ca aceasta masura trebuie aplicata in functie de caz si numai daca se impune.
Pentru faptul ca, fiindu-i interzis sa voteze, Calmanovici nu si-a putut exprima optiunea electorala in alegerile generale si prezidentiale din 2004, CEDO a apreciat ca statul roman i-a incalcat si dreptul la alegeri libere. Este pentru prima oara cind statului roman i se atrage atentia ca a incalcat deptul unei persoane la viata privata si la alegeri libere. Decizia ar putea fi privita ca un precedent si ar putea atrage schimbarea unor prevederi din Codul Penal roman.
Legislatia in domeniu

In comentariile generale adoptate de Comitetul pentru Drepturile Omului, sub art. 40(4) al ICCR datat 12 iulie 1996, Comitetul a statuat, intre altele: "In rapoartele lor, Statele parti trebuie sa indice si sa explice prevederile legislative ce ar putea priva cetatenii de dreptul lor la vot. Motivele unei astfel de privari trebuie sa fie obiective si rezonabile. Daca condamnarea pentru o infractiune este un temei pentru suspendarea dreptului de vot, perioada de suspendare trebuie sa fie proportionala cu infractiunea si hotarirea de condamnare. Persoanele private de libertate dar care nu au fost inca condamnate nu vor putea fi excluse de la exercitarea dreptului de vot."
Presedinta Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitentul Helsinki, Diana Hatneanu sustine: „Odata ce a fost condamnat, dumnealui i s-a interzis automat si dreptul de a alege si de a fi ales, in baza Codului de Procedura Penala, fara sa existe o analiza in concret, din partea instantei care l-a condamnat, daca se impune aplicarea acestei masuri sau nu. Aceasta a dus la constatatarea Curtii ca i s-a incalcat dreptul de a alege si de a fi ales, drept cunoscut in Conventia Europeana ca dreptul la alegeri libere. Toate aceste pedepse accesorii - sint cinci la numar - care se aplica pe durata executarii pedepsei - unele dintre ele capata caracter de pedepse complementare, aplicindu-se si dupa incetarea executarii pedepsei - in practica instantelor romanesti, pina la un punct, se aplica automat, pur si simplu".
Art. 3 din Protocolul 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede:
„Inaltele Parti Contractante se obliga sa organizeze alegeri libere la intervale rezonabile, prin vot secret, in conditii care sa asigure libertatea de exprimare a opiniei cetatenilor la alegerea legislativului".
Drepturile stabilite de art. 3 din Protocolul 1 nu sint absolute. Ele pot face obiectul unor limitari, iar Statele Contractante beneficiaza de o marja de apreciere in acest sens. Curtea a reafirmat ca aceasta marja este destul de larga, dar nu atotcuprinzatoare. Exista numeroase moduri de organizare si desfasurare a sistemelor electorale si o sumedenie de diferente privind, intre altele, dezvoltarea istorica, diversitatea culturala si politica in cadrul Europei, fiind la latitudinea Statelor Contractante modelarea propriei viziuni democratice.
Textele de lege romanesti in cauza, aplicabile la data judecarii spetei erau:
Art. 64 C.pen:
"Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi consta in interzicerea unuia sau unora din urmatoarele drepturi:
a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;
b) dreptul de a ocupa o functie implicind exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savirsirea infractiunii;
d) drepturile parintesti;
e) dreptul de a fi tutore sau curator.