Dacia literara - Bacalaureat

Trăsături generale. Cadrul social, politic şi cultural din jurul anului 1840 este propriu primei încercări de europenizare a României: dezvoltarea învăţământului, primele spectacole în limba română, activitatea diferitelor societăţi literale, dezvoltarea presei şi apariţia unor volume de traduceri din literatura universală - sunt aspecte de care se ocupă la început fiecare din cele trei provincii.

Referat Dacia literara - Bacalaureat
Curentele promovate în această perioadă sunt în majoritate împrumutate: clasicismul, preromantismul, romantismul şi realismul incipient.
Principalii reprezentanţi din fiecare provincie sunt recunoascuţi drept deschizători de drumuri: Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Asachi, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Costache Negruzzi, Timotei Cipariu, Andrei Mureşanu, Gheorghe Bariţiu etc. Cu toţii sunt antrenaţi în lupta pentru emanciparea naţională, pentru pregătirea marilor evenimente: revoluţia de la 1848, unirea de la 1859 şi războiul de independenţă de la 1877.
Cu toţii sunt luptători implicaţi activ în politică şi fondatori ai literaturii naţionale. Sunt orientaţi în principalele curente ale gândirii europene (mai ales cea franceză), dar sunt şi promotori ai curentului naţional-popular.
Sunt profund legaţi de mediul românesc şi de tradiţiile spirituale şi slujesc prin opera lor nevoilor momentului şi aspiraţiilor sufletului românesc. De aceea generaţia paşoptistă este solidară şi antrenată în opera de renaştere naţională. Tot ei fondează majoritatea genurilor şi speciilor literare. Sunt consideraţi „oameni ai începutului de drum", plasaţi între idealism avântat şi vizionarism profetic (Nicolae Manolescu).
Mihail Kogălniceanu lansează în anul 1840 revista „Dacia literară" cu un titlu sugestiv pentru intenţia de unificare şi continuare a acestor eforturi culturale din cele trei ţări. Apare numai în trei numere şi publică operele celor mai valoroşi scriitori ai vremii.
Constituirea deplină a romantismului paşoptist a fost marcată de programul teoretic „Introducţie" redactat de Mihail Kogălniceanu în primul număr al revistei, un adevărat manifest literar al romantismului românesc. Cele patru puncte ale articolului program sunt:
(1) întemeierea spiritului critic în literatura română pe principiul estetic: „Critica noastră va fi nepărtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana".
(2) afirmarea idealului de realizare a unităţii limbii şi literaturii române „... românii să aibă o limbă şi literatură comună pentru toţi".
(3) combaterea imitaţiilor şi a traducerilor mediocre: „Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul naţional".
(4) promovarea unei literaturi originale prin indicarea unor surse de inspiraţie, în conformitate cu specificul naţional şi cu estetica romantică: istoria naţională, faptele eroice ale poporului român, natura şi frumuseţile ţării, obiceiurile, tradiţiile şi folclorul trebuie să devină „sujeturi de scris".
Tematica literaturii de la 1848 vizează trecutul istoric, folclorul şi natura patriei, în conformitate cu îndemnurile lui Kogălniceanu.