Contabilitatea trezoreriei

"Contabilitatea trezoreriei"
Utilizatorii informatiilor contabile nu se pot multumi numai cu informatiile cuprinse in situatiile financiare, deoarece interesul lor se manifesta in legatura cu evolutia pozitiei financiare fata de situatia de la inceputul anului financiar cat si pentru ca utilizarea contabilitatii de angajamente genereaza o dimensiune ipotetica a performantelor intreprinderii, in sensul ca profitul prezentat la sfarsitul anului financiar nu coincide, de cele mai multe ori, cu soldul disponibilitatilor banesti la acelasi sfarsit de an.
"Contabilitatea trezoreriei"

Referat Contabilitatea trezoreriei
"Contabilitatea trezoreriei" Informatii utile despre capacitatea intreprinderilor de a genera numerar si echivalente de numerar cat si despre utilizarea corespunzatoare a fluxurilor de numerar sunt oferite de operatiile cu numerar . Aceste informatii permit evaluarea variatiei activului net si al structurii financiare a intreprinderii concretizata in gradul de lichiditate si gradul de solvabilitate al acesteia, cat si asigurarea premiselor informationale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, in deplina concordanta cu posibilitatile financiare ale acesteia.

"Contabilitatea trezoreriei"
Organizarea contabilitatii elementelor de numerar trebuie sa indeplineasca mai multe obiective astfel : realizarea unei coordonari riguroase a tuturor operatiilor privind, pe de o parte, activele circulante banesti, iar pe de alta parte operatiile de plati astfel incat sa existe create premisele necesare pentru realizarea in permanenta a decontarii datoriilor la termenele prevazute; asigurarea unei evidente corecte si operative a tuturor operatiilor cu numerar care sa respecte prevederile legale si sa permita efectuarea controlului in ceea ce priveste incasarile si platile unitatii de patrimoniu; contractarea si utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate si numai in masura in care acestea sunt necesare pentru reglarea lichiditatilor si mentinerea capacitatii de plata, precum si pentru alte destinatii bine definite si eficiente din punct de vedere economic; respectarea legislatiei financiar - bancare si fiscale.

"Contabilitatea trezoreriei"
I. DEFINIREA SI STRUCTURA TREZORERIEI UNITATII PATRIMONIALE.

Trezoreria unei intreprinderi constituie punctul sau forte deoarece de maniera in care vor fi dirijate fluxurile banesti si financiare de care dispune aceasta va depinde, in final, situatia patrimoniala si rezultatul exercitiului. Conceptul de trezorerie se refera la ansamblul mijloacelor de finantare sub forma lichiditatilor si creditelor bancare pe termen scurt de care dispune o unitate patrimoniala, la un moment dat, pentru a putea face fata platilor sale ajunse la scadenta.

"Contabilitatea trezoreriei"
Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii nr.82 din 1991, contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, a disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, a creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie. Titlurile de plasament sunt achizitionate de catre unitatea patrimoniala in vederea obtinerii unui castig pe termen scurt, de regula sub un an. Ele sunt denumite si investitii temporare fiind constituite din : actiuni proprii rascumparate, actiuni emise de terti si achizitionate de intreprindere, obligatiuni proprii rascumparate, obligatiuni apartinand tertilor si cumparate si alte titluri de plasament. Plasamentele financiare se efectueaza in scopul folosirii , cu caracter temporar, a disponibilitatilor banesti in operatiuni speculative la bursa de valori prin cumpararea si revanzarea de actiuni si obligatiuni,ceea ce are drept scop obtinerea unor venituri suplimentare din diferentele de curs ale acestora.

O alta categorie a structurilor de trezorerie o constituie efectele comerciale primite anterior si depuse spre incasare sau scontare la banci, denumite si valori de incasat. Acestea fac referinta la diferite titluri de credit ( cec, cambie, bilet la ordin, trata, etc.) emise de catre clienti , care, in contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor in vederea decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitatilor bancare. Disponibilitatile banesti existente in conturi la banci, in lei si in devize, asigura efectuarea operatiunilor fara numerar. Prin utilizarea acestor conturi se asigura o buna circulatie a banilor, precum si efectuarea decontarii drepturilor de incasari si a platilor. In majoritatea situatiilor, incasarile sunt mai mari decat platile, iar soldul fiecarui cont reprezinta disponibilitatile banesti detinute de unitatea patrimoniala in unitatea bancara. Exista, insa si situatii in care incasarile sunt mai mici decat platile, stabilindu-se un sold creditor al conturilor care reflecta creditele acordate de banca pe baza de contract incheiat anterior, denumite si credite de trezorerie.

Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria statului asigura completarea surselor proprii necesare desfasurarii activitatii de productie, comert, servicii s.a.. Pentru creditele primite este necesar sa existe o garantie din partea solicitantului de credite, sub forma valorilor materiale sau a resurselor banesti viitoare, sau din partea unui tert prin care sa se asigure rambursarea datoriilor asumate, precum si a dobanzilor aferente. Disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize , permit efectuarea decontarii obligatiilor si creantelor cu personalul unitatii si alte persoane fizice, in cadrul unor limite legale, respectandu-se regulamentul operatiilor de casa. In grupa acestor disponibilitati in numerar sunt incluse si elementele patrimoniale denumite aAA€AAž alte valori aAA€AAž, unde se incadreaza timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie s.a

Acreditivele in lei si in devize reprezinta disponibilitati banesti rezervate in conturi distincte, la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor. Dintre toate structurile componente al trezoreriei, numerarul sau banii lichizi, reprezinta un bun al intreprinderii cu o valoare bine determinata atunci cand acopera desfasurarea operatiilor si activitatilor firmei. El devine extrem de costisitor daca intreprinderea urmeaza sa si-l procure prin imprumut.

Pentru a plati salariatii, furnizorii, impozitele si taxele catre stat, pentru a efectua alte plati, sunt necesari bani, acestia asigurand continuitatea activitatii intreprinderii, astfel ca numerarul reprezinta una din cele mai imporatnte forme de capital. Lipsa de numerar, chiar in conditiile in care intreprinderea dispune de alte valori materiale poate determina esecuri si chiar falimente, asfel ca acesta nu trebuie echivalat cu alte bunuri sau risipit. Numerarul nu trebuie confundat nici cu beneficiile intreprinderii ; daca activitatea este rentabila nu inseamna ca firma poate sa-si achite toate obligatiile la un moment dat daca nu dispune de numerar.

Cresterea rentabilitatii este generatoare de numerar, dar o firma rentabila care face investitii exagerate in active fixe, care nu colecteaza la timp sumele de la diferiti debitori, nu realizeaza incasari ritmice, care face imprumuturi nejustificate si mentine stocuri mari, excedentare si mai ales uzate fizic si moral, se poate transforma repede intr-o victima a creditorilor si bancilor. Se impune deci, aplicarea de masuri de gestionare a numerarului cat mai eficiente, sincronizarea intrarilor si iesirilor de bani, asigurarea lichiditatilor necesare continuitatii activitatilor economice si financiare.

Cresterea lichiditatii si chiar a rentabilitatii impune stabilirea surselor si destinatiei numerarului, cunoasterea evolutiei numerarului si a surplusului si deficitului de numerar, analiza si controlul numerarului, spre a lua masuri operative si eficiente in functie de situatia trezoreriei. Securitatea si gospodarirea rationala a numerarului implica efectuarea unui control sistematic asupra acestuia, control ce trebuie sa vizeze modul de colectare, gestionare si decontare a banilor lichizi spre a se preveni pierderile din eroare, fraudele sau risipa. Controlul financiar intern poate fi considerat una dintre cele mai imporatnte forme de control asupra numerarului, pentru preintampinarea pierderilor banesti daca se respecta urmatoarele cerinte: sa nu se incredinteze controlul complet asupra operatiilor cu numerar unei singure persoane, sa se asigure protectia fizica a numerarului prin depozitarea lui in spatii supravegheate, dotate cu dispozitive de siguranta, sa se separe atributiile de incasare si distribuire a numerarului de cele contabile de inregistrare , sa se tina evidente riguroase si sa se informeze periodic organele competente asupra situatiei numerarului, sa se faca periodic expertize pentru examinarea evidentelor contabile referitoare la numerar, sa se asigure recuperarea pagubelor prin organizarea unui sistem de garantii de la salriatii care gestioneaza numerarul.