Comuna Simian

Situat in partea de sud-vest a tarii, judetul Mehedinti se distinge ca o unitate administrativa bine individualizata, cu o veche traditie, a carei existenta a fost si este strans legata de Dunare si de "plaiul mehedintean".

Referat Comuna Simian
Unitate componenta a spatiului carpato-dunarean, unde peisajul geografic prezinta o imbinare armonioasa a elementelor sale, a oferit, inca din vremurile stravechi, conditii prielnice de etnogeneza si mentinere peste vecuri a populatiei autohtone.

In partea de vest, judetul Mehedinti se invecineaza cu judetul Caras-Severin, (limita porneste din locul numit ‘La Schit' se continua pe Valea Cernei pana la paraul Tasna, Muntii Mehedinti). La nord-est se invecineaza cu judetul Gorj, limita de est, spre judetul Dolj, este formata de o linie sinuasa ce porneste de la Gura Motrului, trece prin Campia Inalta a Balacitei continuandu se pana in dreptul varsarii Drincei in Dunare. Limita sudica este o limita naturala formata de fluvial Dunarea, care reprezinta o parte din granita de stat.

Intre acestea judetul Mehedinti cuprinde o suprafata de 4900 kmp, reprezentand 2,1% din suprafata tarii.
Datorita unei slabe dezvolatari economice in perioada interbelica, dar si in primii ani dupa cel de-al II-lea razboi mondial, judetul Mehedinti s-a aracterizat mult timp printr-o proportie redusa a populatiei urbane fata de cea rurala.
Aceasta situatie reflecta nivelul scazut de la care s-a pornit, precum si sarcinile ce reveneau politicii de industrializare-urbanizare pentru acest colt de tara.

Un salt substantial se remarca in perioada 1956-1966 cand se inregistreaza o dublare fata de anul 1930, incat la recensamantul din 1966 se consemna ca in mediul urban traiesc 25,2%.

Dupa anul 1948 judetul Mehedinti inregistreaza salturi deosebite in privinta urbanizarii localitatilor si cresterii nivelului de bunastare materiala si spirituala a locuitorilor.

Municipiul Drobeta Turnu Severin, celalalte orase si comune au inceput sa se manifeste ca unitati teritoriale administrative puternice, ca centre economice si socile care pot asigura conditii de munca si viata optime tuturor locuitorilor lor.
Amplasarea d noi obiective industriale in cadrul judetului, crearea de noilor unitati agricole de stat si cooperatiste, extinderea retelei prestarilor de servicii catre populatie, dezvoltarea invatamantului, comertului, transformare in orase a unor localitatii rurale au determinat mutatii calitative noi in structura populatiei pe medii.
Din totalul localitatilor rurale peste 78% sunt mici si foarte mici, 253 de sate nedepasind 1000 de locuitori, concentrand mai putin de jumatate din populatia rurala a judetului