Combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar

Sfecla de zahar, formand majoritatea, productiei principale in sol, pentru realizarea careia necesita mari cantitati de apa si hrana, are nevoie de un sol bine maruntit si nivelat la suprafata, afanat pe strat cat mai adanc, in scopul de a favoriza tuberizarea si cresterea normala a radacinii.Pe solurile superficiale afanate cu textura mai argiloasa apare frecvent tendinta ramificari radacineii sfeclei cea ce are efect negativ atat asupra produtiei, cat si a valori ei tehnologice.

Referat Combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar
In tara nostra utilitatea executariaraturi imediat dupa recoltare culturii premergatoare la adancimea de 20-30cm, in functie de starea umiditati solului.Dupa premergatoarele tarzii (porumb , floarea soarelui) aratura va fi precedata de o discuire energica facuta perpendicular pe directia randurilor, pentru a marunti cat mai bine resturile culturii de baza .Aratura in acest caz va fi executata la adancimea de 25-30cm , in agregat cu grapa stelata. Executarea araturi de baza la peste 30cm adancime este cea mai buna metoda de arat .Araturile de baza efectuate la 25-30cm adancime vara sau toamna vor fi nivelate prin grapare. Lucrarile solului de primavara trebuie sa asigure maruntirea si afanarea cat mai uniforma a stratului germinativ de sol pe adancimea de 4-5 cm.

In functie de textura si tasarea solului pregatirea patului germinativ se executa astfel:
-Pe solurile aluviale si cernoziomuri se va folosi combinatorul format din grapa cu colti rigizi, grapa elicoidala si tavalugul inelar usor.
-Pe solurile mai argiloase si tasate, combinatorul va fi alcatuit din vibrocultor, grapa elicoidala si tavalug inelar. Prin folosirea acestor doua agregate se realizeaza o mobilizare uniforma a stratului germinativ si o maruntire foarte buna a solului (83-86% bulgari sub 2,5 cm). Aceasta permite o insamantare uniforma asigurand premisele rasariri mai timpurii si mai uniforme a sfeclei de zahar.

Lucrarea cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili mobilizeaza solul la 11-12 cm adancime, fapt ce impiedica insamantarea sfeclei la o adancime uniforma, determinand prin aceasta o rasarire si o germinatie esalonata a plantelor.

Mijloacele de combatere a bolilor si daunatorilor sfeclei de zahar le putem imparti in cinci categorii si anume:

a)Mijloace agrofitotehnice - din care fac parte:
-Crearea de soiuri rezistente la atacul bolilor si al daunatorilor, folosindu-se practica de ameliorare.
Aplicare tuturor masurilor agrotehnice rationale concretizate in agrocomplexul Dakuceaev Kostacev-Wiliams. In primul rand, folosirea asolamentului cu ierburi perene si alternarea rationala a plantelor ne dau posibilitatea sa evitam inmultirea daunatorilor si agentilor patogeni din sol. Executarea la timp si in bune conditii a lucrarilor solului inlatura atacul daunatorilor si parazitilor si da plantelor posibilitatea sa creasca si sa se dezvolte repede. Respectarea epocii optime de semanat, de asemenea, da posibilitatea semintelor sa incolteasca repede si la timp, plantele avand timp sa se dezvolte mai repede, sa se fortifice pana la momentul cand daunatorii si parazitii apar in numar mare.

b) Mijloace mecanice de combatere.
Prinderea si strangerea daunatorilor cu ajutorul capcanelor si santurilor, a curselor si a diferitelor dispozitive.

c) Mijloace fizice - cuprind tratamentul termic al semintelor contra agentilor patogeni care se transmit prin samanta.

d) Mijloace biologice de combatere - se bazeaza pe folosirea animalelor si microorganismelor care distrug daunatorii. Astfel graurii, pitigoii, codobaturile, ciorile etc. distrug un numar foarte mare de daunatori ai sfeclei.

e) Mijloacele chimice de combatere
Constau in folosirea difertelor substante toxice pentru distrugerea daunatorilor si parazitilor vegetali. Dupa efectul pe care il au asupra daunatorilor, insecticidele se impart in: insecticide de ingestie, de contact si de respiratie.

Preparatele folosite contra parazitilor vegetali poarta numele de fungicide. Acestea se prepara din substante minerale cat si organo-minerale sau organice. Atat insecticidele cat si fungicidele se folosesc sub forma de praf sau sub forma de solutii.

Sistemul radicular profund, foliajul bogat si perioada de vegetatie lunga, asigura sfeclei pentru zahar realizarea unei cantitati foarte mari de substanta organica, fiind in acelasi timp o planta foarte mare consumatoare de elemente nutritive din sol, in functie de conditiile pedoclimatice.