Caracterizare Gavrilescu - conditia tragica a acestuia

Caracterizare Gavrilescu - conditia tragica a acestuia
Nuvela "La tiganci" ilustreaza o alegorie a mortii si a drumului spre moarte, avand ca protagonist un personaj de conditie modesta, Gavrilescu, Eliade sugerand prin el ca sacrul se manifesta in fiecare.
Caracterizare Gavrilescu - conditia tragica a acestuia

Referat Caracterizare Gavrilescu - conditia tragica a acestuia
Caracterizare Gavrilescu - conditia tragica a acestuia

Itinerariul spiritual al eroului, dinspre Viata spre Moarte, se desfasoara in opt secvente, care alterneaza planul real, Profanul, si planul fantastic, al Sacrului.

Caracterizare Gavrilescu - conditia tragica a acestuia
Prezentarea eroului debuteaza in dimensiunea realitatii. In tramvai, pe una din stazile Bucurestiului, profesorul de pian Gavrilescu discuta cu ceilalti pasageri, considerandu-se norocos de a avea un loc. Acesta ipostaza sugereaza de la inceput conditia mediocra a perosnajului. Realizand ca si-a uitat servieta, Gavrilescu coboara din tramvai, cu intentia de a se intoarce la eleva sa.

Caracterizare Gavrilescu - conditia tragica a acestuia
Acesta este insa atras de gradina tigancilor, "umbra si racoarea" acestea, motiv funebru, fiind un simbol al mortii. Ca in apropierea unei mari surse de energie, el simte instinctiv prezenta celuilalt taram, care ii este predestinat: "Cand zari de departe umbra deasa a nucilor, simti cum incepe a-i bate inima si grabi usor pasul." Ultimul semn al realului pe care il lasa in urma, "tramvaiul gemand metalic", se departeaza. Propozitia "Prea tarziu, prea tarziu" rasuna ca un ramas bun adresat realului.

Caracterizare Gavrilescu - conditia tragica a acestuia
O data cu intrarea in casa tigancilor, Gavrilescu accede intr-un alta dimensiune, infinita din punct de vedere al timpului( "sa stii ca iar a stat ceasul"). Intr-o interpretare a nuvelei, firul intamplarilor urmat de Gavrilescu poate fi perceput ca o trecere lenta spre moarte, prilej de rememorare a condtiei tragice a existentei omului mediocru inecat in profan.

Supus la inceput probei alegerii tigancii dintre trei fete, el greseste, gestul sau simbolizand de fapt acel moment al propriei existentei, in care a ales viata alaturi de Elsa, renuntand la marea lui iubire, Hildegard. Amintirea acestei "tragedii", dupa cum recunoaste insusi eroul, apare obsedant pe tot parcusul itinerariului acestuia in bordeiul tigacilor, sugerand adevarata problematica a personalitatii si, prin evolutia intamplarilor, a intregii sale vieti: frica. Teama de a-si infrunta propriul destin este pusa in evidenta si de catre fete: "radem ca ti-a fost frica", "ii este frica".

O data alegerea gresita, Gavrilescu pierde sansa de a trai ceva foarte frumos, ramanand cu ratacirea iintr-un labirint, care se concretizeaza prin bordeiul tigancilor.