Biserici din Maramures

Biserici din Maramures
Deschidem lista brandurilor maramureşene cu cel mai reprezentativ (recunoscut şi apreciat) element, care îngemănează deopotrivă universul material - dus până la perfecţiune prin compoziţie, arhitectură şi exprimare artistică specifice lăcaşurilor de cult, având ca suport materia fundamentală, lemnul - şi cel spiritual, de factură religioasă, însă particularizat prin îmbinarea şi suprapunerea credinţelor arhaice, precreştine, cu elementele instituţionalizate ale Bisericii.
Rezultatul acestei simbioze sunt obiectivele (o parte devenite patrimoniu UNESCO) printre cele mai atractive ale turismului de tip religios, din Europa şi din lume.
Biserici din Maramures

Referat Biserici din Maramures
Biserici din Maramures
„Se ştie că (în Maramureş) se găsesc unele dintre cele mai interesante construcţii religioase din lume; nu numai din ţara noastră, ci din întreaga Europă. Bisericile de lemn maramureşene şi-au câştigat demult faima bine-meritată atât în rândul specialiştilor cât şi în cel al publicului larg din mai multe ţări ale lumii. Ele reprezintă, fără îndoială, una din culmile artei de a construi în lemn de pe continentul nostru." (Paul Petrescu, 1969).

Biserici din Maramures
Evident, acest complex patrimonial de cult maramureşean trebuie privit ca parte integrantă a unui sistem particularizat prin soluţii constructive şi arhitectonice locale, generat în Evul Mediu atât în România (vezi aşezămintele monahale de la Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Putna - în Moldova ori Curtea de Argeş - în Muntenia), cât şi în Europa Centrală şi de Vest, sub imperiul Renaşterii, ca o prelungire a artei Antichităţii.

Biserici din Maramures
În aceste lăcaşuri din Maramureş s-au păstrat hrisoave şi însemne printre cele mai vechi ale limbii româneşti; aici s-au adunat înţelepţii satelor pentru a hotărî în clipe de restrişte; aici s-au legat căsătoriile, s-au botezat pruncii şi tot aici au fost îngropaţi moşii şi strămoşii noştri (v. Mihai Dăncuş, 1986).

De regulă, acestea au fost ridicate pe înălţimi, cu turle aparent exagerat de înalte, prevăzute cu foişor în care se afla clopotniţa. În trecut, foişorul servea şi ca turn de observaţie iar în timp de primejdie (năvăliri, foc) se bătea toaca şi se trăgeau clopotele, într-un anume fel, avertizând comunităţile pentru a-şi lua măsurile de se¬curitate potrivite situaţiei" (Grigore Man, „Bisericile de lemn din Maramureş, 2005, pag. 5).

Biserici din Maramures
Cele mai vechi şi valoroase monumente sunt situate în Maramureşul istoric, unele datând din secolul al XIV-lea, dar majoritatea au fost reconstruite în secolele XVII şi XVIII. Materialul utilizat preponderent este lemnul de stejar, gorun şi răşinoase.

Cu toate acestea, mici „catedrale post-renascentine" întâlnim şi în Chioar, Codru şi Lăpuş, ceea ce recomandă întreg arealul administrativ-teri¬torial al judeţului Maramureş, ca o locaţie importantă a turismului religios.
Un repertoar al specificităţii bisericilor din fiecare zonă indică următoarele ca¬racteristici (Grigore Man, 2005, pag. 8): monumentalitate (Maramureşul istoric); spectaculozitatea turlelor şi frumuseţea şarpantelor (Chioar); construcţii de mai mici dimensiuni, dar perfect proporţionate, cu ornamente interioare de mare acurateţe (Codru); frumuseţea pridvoarelor şi prispelor func¬ţionale (în Ţara Lăpuşului).

Studiile competente referitoare la aceste construcţii reliefează inovaţiile şi soluţiile locale privind compartimentarea (absida altarului, naosul şi pronaosul poziţionate pe o axă est-vest, la care uneori se adaugă un pridvor deschis, aidoma caselor ţărăneşti), dar şi elementele de decor şi pictură (pe lemn sau pe sticlă).