<?xml version="1.0" encoding="iso-8859-1"?> 
<?xml-stylesheet href="rss/rss2full.xsl" type="text/xsl" media="screen"?>
<?xml-stylesheet href="rss/rss_style.css" type="text/css" media="screen"?>
<rss xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" version="2.0">
	<channel>		
	<title>Referates.ro - ultimele referate pentru liceu si facultate</title>
	<description>Referates.ro - ultimele referate pentru liceu si facultate</description>
	<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
	<lastBuildDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</lastBuildDate>
	<copyright>Copyright 2008 www.referates.ro Toate drepturile rezervate.</copyright>
	<managingEditor>contact@referates.ro (referates.ro)</managingEditor>
	<webMaster>contact@referates.ro (referates.ro)</webMaster>
	<link>http://www.referates.ro/</link>
	<language>ro</language>
	<category>Documents,Paper,Referate,Referat,Downloads</category>
	<docs>http://blogs.law.harvard.edu/tech/rss</docs>

	<ttl>60</ttl>
	<image>
	  <url>http://www.referates.ro/img/logo.jpg</url>
		<title>Referates.ro - ultimele referate pentru liceu si facultate</title>
		<link>http://www.referates.ro/</link>
	</image><item>
	  <title>Tranzistoare unipolare</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Tranzistoare-unipolare-397.html</link>
		<description><![CDATA[Tranzistoarele &icirc;n care conduc&#355;ia electric&#259; este asigurat&#259; de un singur tip de purtatori de sarcin&#259;, se &icirc;ntalnesc &icirc;n literatur&#259; sub denumirea de unipolare sau efect de c&acirc;mp. Pentru aceste tranzistoare se folo&#351;este prescurtarea de tranzistoare TEC sau FET (Field Effect Trasistor). <br />Func&#355;ionarea lor se bazeaz&#259; pe varia&#355;ia conductibilita&#355;ii unui ,,canal&quot; realizat dintr-un material semiconductor, ale c&#259;rui dimensiuni tranversale sau concentra&#355;ii de purt&#259;tori de sarcina mobili pot fi controlate cu ajutorul campului electric tranzversal, creat &icirc;ntre un electrod de comand&#259; numit gril&#259; sau poart&#259;, situat &icirc;n vecin&#259;tatea canalului &#351;i masa semiconductorului unde este format sau indus acest canal.<br />]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Tranzistoare-unipolare-397.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>stabilizatoare de tensiune</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/stabilizatoare-de-tensiune-396.html</link>
		<description><![CDATA[Stabilizatoarele de tensiune sunt instalatii care asigura tensiuni de alimentare constante pentru echipamentele de telecomunicatii. Aceste instalatii se monteaza in general intre sursa de alimentare si sarcina, micsorand variatiile tensiunii de alimentare pana la limitele impuse de performantele aparatului comutator, cand variaza :<br />-tensiunea sursei de alimentare;<br />-frecventa retelei;<br />-sarcina;<br />-conditiile de mediu (temperatura, presiune).<br />]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/stabilizatoare-de-tensiune-396.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Sisteme de conducere a robotilor</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Sisteme-de-conducere-a-robotilor-395.html</link>
		<description><![CDATA[Legenda:<p>PB - punct pe banda transportoare ce corespunde senzorului P2, si din care va fi preluata piesa<br />PDB - punct deasupra benzii ; punct in care robotul 1 isi va micsora viteza inainte de a prelua piesa de pe banda<br />PG1 - pozitie initia a robotului 1<br />PG2 - pozitie initia a robotului 2<br />Pln - pozitie lemn neprelucrat pe paleta superioara<br />Pmn - pozitie metal neprelucrat pe paleta superioara<br />PDLN - pozitie deasupra Pln , in care robotul isi incetineste viteza<br />PDMN - pozitie deasupra Pmn , in care robotul isi incetineste viteza<br />Plp - pozitie lemn prelucrat pe paleta a doua<br />Pmp - pozitie metal prelucrat pe paleta a doua<br />PDLP - pozitie deasupra Plp , in care robotul isi incetineste viteza inainte de a depune piesa<br />PDMP - pozitie deasupra Pmp, in care robotul isi incetineste viteza inainte de a depune piesa<br />Pfl - pozitie corespunzatoare dispozitivului de filetare pentru piesa de lemn<br />Pfm - pozitie corespunzatoare dispozitivului de filetare pentru piesa de metal<br />PIFL - pozitie anterioara Pfl, necesara ca punct de micsorare a vitezei robotului inainte de a introduce piesa in dispozitivul de filetare<br />PIFM - pozitie anterioara Pfm, necesara ca punct de micsorare a vitezei robotului inainte de a introduce piesa in dispozitivul de filetare</p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Sisteme-de-conducere-a-robotilor-395.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Securitatea postei electronice</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Securitatea-postei-electronice-394.html</link>
		<description><![CDATA[De-a lungul evolu&#355;iei sale, Internetul a trecut prin mai multe etape. La &icirc;nceput, a fost o re&#355;ea militar?, creat&#259; de US DoD (Department of Defence - Ministerul Apararii Statelor Unite). Ideea de la care s-a pornit a fost aceea de a introduce un grad ridicat de redundan&#355;&#259;, astfel &icirc;nc&acirc;t distrugerea unei p&#259;r&#355;i a re&#355;elei s&#259; nu afecteze func&#355;ionarea restului re&#355;elei. Perioada urm?toare a apar&#355;inut comunita&#355;ii stiin&#355;ifice &#351;i academice. Oamenii de &#351;tiin&#355;&#259; au folosit re&#355;eaua pentru a comunica &icirc;ntre ei, pentru a distribui informa&#355;ii, pentru a face cunoscute rezultatele cercet?rii. Etapa actual&#259; este cea a utiliz&#259;rii publice a Internetului, pe baze comerciale.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Securitatea-postei-electronice-394.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>robotul arc mate 100i</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/robotul-arc-mate-100i-393.html</link>
		<description><![CDATA[<br />Cuprins:<p>&nbsp;</p><p>1. Scurt istoric<br />2. Robotul ARC Mate 100iB<br />3. ARC Mate 100Ib schema si date tehnice</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p><p>&nbsp;</p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/robotul-arc-mate-100i-393.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>SISTEME CU MICROPROCESOARE</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE-392.html</link>
		<description><![CDATA[S&#259; se implementeze un algoritm care s&#259; realizeze num&#259;rarea cu afi&#351;are cu tactul de 6Hz p&acirc;n&#259; la o valoare de referin&#355;&#259; citit&#259; de pe portul de intrare cu microprocesoare. C&acirc;nd contorul ajunge la valoarea de referin&#355;&#259;, aceasta va fi afi&#351;at&#259; timp de 3 secunde, apoi va &icirc;ncepe num&#259;rarea invers&#259; p&acirc;n&#259; la 0. Decrementarea se va face cu o frecven&#355;&#259; de 8Hz.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE-392.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Microsistem cu microprocesor Z80</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Microsistem-cu-microprocesor-Z80-391.html</link>
		<description><![CDATA[?Enun&#355;ul proiectului :<p>Sa se proiecteze un microsistem cu urmatoarele resurse :<br />-unitate centrala cu miccroprocesor Z80<br />-8 KO  memorie EPROM plasata de la adresa 4000h<br />-8 KO memorie SRAM suprapusa peste memoria EPROM<br />-8 KO memorie SRAM de la adresa 0000h<br />-128 KO memorie DRAM <br />-o interfa&#355;a serie cu un echipament de tip DAF , realizata cu unul din circuitele specializate 8251 sau Z80-SIO <br />-o interfa&#355;a serie prin intermediul careia se &icirc;ncarca programul monitor realizata cu unul din circuitele specializate 8251 sau Z80-SIO<br />-o interfa&#355;a paralela cu o imprimanta realizata cu unul din circuitele specializate 8255 sau Z80-PIO <br />-un modul pentru facilitatea de pas cu pas <br />-un modul pentru facilitatea de breakpoint</p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Microsistem-cu-microprocesor-Z80-391.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>MECANISME PENTRU ROBOTI CARE SE DEPLASEAZA PRIN SALT</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/MECANISME-PENTRU-ROBOTI-CARE-SE-DEPLASEAZA-PRIN-SALT-390.html</link>
		<description><![CDATA[A&#351;a cum se &#351;tie, prin biologie se &icirc;n&#355;elege &#351;tiin&#355;a vie&#355;ii (gr. bios - via&#355;&#259;, logos - &#351;tiin&#355;&#259;) . <br />Stabilirea &#351;i elucidarea unor analogii &icirc;ntre sistemele tehnice &#351;i cele biologice a fost &#351;i r&#259;m&acirc;ne o <br />inepuizabil&#259; surs&#259; de inspira&#355;ie &icirc;n stimularea &#351;i dezvoltarea creativit&#259;&#355;ii tehnice. <br />Una din cele mai tinere &#351;tiin&#355;e care s-au delimitat &icirc;n ultimele decenii, este bionica. <br />No&#355;iunea a fost introdus&#259; de americanul J.E.Steele &icirc;n 1960 (provine din cuplarea <br />no&#355;iunilor de biologie &#351;i electronic&#259;), pentru a desemna cercet&#259;rile de cibernetic&#259; orientate &icirc;n <br />special spre studiul simul&#259;rii mecanice a unor func&#355;ii caracteristice organismelor. <br />Bionica a fost definit&#259; ca &#351;tiin&#355;a care studiaz&#259; func&#355;iile organismelor vii &#351;i simularea prin <br />mijloace tehnice a acestor func&#355;ii. Printre obiectivele cercet&#259;rii bionice actuale, o aten&#355;ie special&#259; <br />este acordat&#259;: <br />]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/MECANISME-PENTRU-ROBOTI-CARE-SE-DEPLASEAZA-PRIN-SALT-390.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Masurari electice si electronice BACALAUREAT</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Masurari-electice-si-electronice-BACALAUREAT-389.html</link>
		<description><![CDATA[7.1 TESTUL Nr. 1-  pregatire bacalaureat<p>&bull;Toate subiectele sunt obligatorii <br />&bull;Se acorda 10 puncte din oficiu<br />&bull;Timpul efectiv de lucru este de 3 ore</p><p>SUBIECTUL Nr.1 - 10 puncte<br />&bull;Selectati raspunsul corect si scrieti litera acestuia<br />1.Eroarea absoluta : a) este eroarea fata de care se defineste clasa de precizie a aparatului ;b)este experimentata in procente ;c)reprezinta raportul intre valoarea <br />masurata si valoarea de referinta ;d)poate fi pozitiva sau negativa.          2p<br />2.Aparatele magnetoelectrice se folosesc in circuite de a)curent continuu si curent alternativ ;b)curent alternativ de joasa si inalta frecventa ;c)curent alternativ de inalta frecventa; d)curent continuu.                         </p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Masurari-electice-si-electronice-BACALAUREAT-389.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>emisia termoelectronica</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/emisia-termoelectronica-388.html</link>
		<description><![CDATA[Obiectul lucr&#259;rii .<br />Studiul emisiei termoelectronice a diferitelor tipuri de catozi ; determinarea constantelor de emisie ale unui catod de tungsten ( Wolfram ) si incercarea unui catod activat .<p>Montajul :<br />Ia<br />+</p><p><br />TRaEa</p><p>Ua<br />-<br />Uf<br />If</p><p><br />Rf<br />+     -</p><p>Ef</p><p><br />-T  este tubul electronic<br />-Rf  reostatul de filament<br />-Ef  sursa de filament<br />-Vf  voltmetru de filament<br />-Af  ampermetru de filament<br />-Aa miliampermetru anodic<br />-Va voltmetru anodic<br />-Ea sursa anodica<br />-Ra potentiometru anodic</p><p>Modul de lucru : </p><p>-se realizeaza montajulpentru ridicarea caracteristicii de emisie la un catod de tungsten<br />-se stabileste valoarea tensiunii de saturatie a diodei pentru tensiunea maxima de incalzire a catodului <br />-datele obtinute se vor trece in tabel</p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/emisia-termoelectronica-388.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>E-mail referat</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/E-mail-referat-387.html</link>
		<description><![CDATA[Una dintre cele mai importante componente ale Internetului este po&#351;ta electronic&#259; sau sistemul e-mail.<br />Sunt convins c&#259; ai v&#259;zut de multe ori, pe c&#259;r&#355;ile de vizit&#259; ale prietenilor t&#259;i, de exemplu, adrese Internet, care difer&#259; de adresele http sau ftp prin faptul c&#259; au &icirc;n componen&#355;a lor un simbol &quot;@&quot;.<br />]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/E-mail-referat-387.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>electronica referat</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/electronica-referat-386.html</link>
		<description><![CDATA[Electronica reprezint&#259; &icirc;n primul r&icirc;nd lucru de meanic&#259; fin&#259;, lucru curat, fiabil. Executarea montajelor electronice &icirc;n regim amatoricesc educ&#259; r&#259;bdare, perseveren&#355;&#259;, m&#259;re&#351;te dib&#259;cia &#351;i inteligen&#355;a, spre exigen&#355;ele tehnice ale anilor ce vin, spre viitor.<br />Electronica zilelor nostre pune la dispozi&#355;ia noastr&#259; diverse aparate &#351;i instala&#355;ii necesare realiz&#259;rii visurilor celor mai &icirc;ndr&#259;zne&#355;e.<br />Televizorul,computerul,combina muzical&#259; &#351;i multe altele f&#259;r&#259; de care nu ne-am putea imagina via&#355;a ast&#259;zi au la baz&#259; electronica.<br />&Icirc;n elctronic&#259; se folosesc simboluri conven&#355;ionale.Cele mai uzuale v&#259; sunt prezentate mai jos:<br />]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/electronica-referat-386.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Ebook cartea electronica</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Ebook-cartea-electronica-385.html</link>
		<description><![CDATA[Suntem in 2004, un mileniu si o era  a comunicatiilor si a electronicii, suntem abia la inceputuri, dar suntem increzatori si inovatori. Astfel incat totul se desfasoara foarte rapid si pe zi ce trece. <br />Omul are nevoie de informare, omul de afaceri are nevoie de informare rapida si scurta si la obiect. Asa a aparut calculatorul si retelele de comunicatii. Asa a aparut internet-ul, dintr-o nevoie de comunicare rapida usoara si fara griji. Ochii nostri au inceput sa fie mult mai atenti in fata unui calculator, in fata unui ecran de sticla pe care ni se desfasoara o imagine, decat in fata unui ziar, sau a unei carti, sau a unei reviste. As indrazni sa spun ca timpul hartiei tipografice se apropie de final. Is de asemenea as indrazni sa incerc sa introduc conceptul de hartie electronica. <br />]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Ebook-cartea-electronica-385.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Circuite bistabile</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Circuite-bistabile-384.html</link>
		<description><![CDATA[1. Scopul lucr&#259;rii:<br />Cunoa&#351;terea modului de func&#355;ionare &#351;i a configura&#355;iei unor bistabile integrate, frecvent utilizate &icirc;n circuite logice secven&#355;iale.<br />]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Circuite-bistabile-384.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Aspecte de securitate in retele de calculatoare</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Aspecte-de-securitate-in-retele-de-calculatoare-383.html</link>
		<description><![CDATA[Importanta aspectelor de securitate &icirc;n retelele de calculatoare a crescut odat&#259; cu extinderea prelucr&#259;rilor electronice de date si a transmiterii acestora prin intermediul retelelor. &Icirc;n cazul oper&#259;rii asupra unor informatii confidentiale, este important ca avantajele de partajare si comunicare aduse de retelele de calculatoare s&#259; fie sustinute de facilit&#259;ti de securitate substantiale. Acest aspect este esential &icirc;n conditiile &icirc;n care retelele de calculatoare au ajuns s&#259; fie folosite inclusiv pentru realizarea de operatiuni bancare, cump&#259;r&#259;turi sau plata unor taxe.<br />&Icirc;n urma implement&#259;rii unor mecanisme de securitate &icirc;ntr-o retea de calculatoare, informatiile nu vor putea fi accesate sau interceptate de persoane neautorizate (curioase sau, eventual, chiar r&#259;u intentionate) si se va &icirc;mpiedica falsificarea informatiilor transmise sau utilizarea clandestin&#259; a anumitor servicii destinate unor categorii specifice de utilizatori ai retelelor.<br />]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Aspecte-de-securitate-in-retele-de-calculatoare-383.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Amplificatoare opera?ionale</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Amplificatoare-opera?ionale-382.html</link>
		<description><![CDATA[Memoriu justificativ...........................................................................................3<br />Capitolul I : Amplificator opera&#355;ional<br />I.1.Parametri.....................................................................................................6<br />Capitolul II : Amplificator opera&#355;ional propor&#355;ional<br />II.1.Amplificator opera&#355;ional inversor..............................................................8<br />II.2.Amplificator opera&#355;ional neinversor........................................................10<br />Capitolul III : Amplificator opera&#355;ional integrator, derivativ, PI &#351;i PD<br />III.1.Amplificator opera&#355;ional integrator.........................................................13<br />III.2.Amplificator opera&#355;ional derivativ..........................................................14<br />III.3.Amplificator opera&#355;ional propor&#355;ional integrator PI..............................15<br />III.4.Amplificator opera&#355;ional propor&#355;ional derivativ PD..............................16<br />Capitolul IV : Influen&#355;a reac&#355;iei negative asupra parametrilor amplificatorului<br />IV.1.Influen&#355;a reac&#355;iei negative asupra amplific&#259;rii........................................19<br />IV.2.Influen&#355;a reac&#355;iei negative asupra caracteristicii amplitudine-frecven&#355;a.............................................................................................19<br />IV.3.Influen&#355;a reac&#355;iei negative asupra distorsiunilor neliniare..................................................................................................20<br />IV.4.Influen&#355;a reac&#355;iei negative asupra impedan&#355;elor de intrare &#351;i ie&#351;ire ale amplificatorului..................................................................................20<br />Capitolul V : Schema practic&#259;.........................................................................22<br />Capitolul VI : Protec&#355;ia muncii........................................................................23<br />Bibliografie ..................................................................................25<br />]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Amplificatoare-opera?ionale-382.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>CALCULATORUL ELECTRONIC</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/CALCULATORUL-ELECTRONIC-381.html</link>
		<description><![CDATA[Prima masina mecanica automata de calculat a fost construita in anul 1823, de profesorul de matematica englez    Charles Babbage (1792-1871). Ea a fost numita masina de diferente.                                                                                                                                                   Un pas important in dezvoltarea calculatoarelor automate a fost facut in anul 1890, cand americanii Herman Hollerith (1860-1929) si James Power, de la U. S. Census Bureau, inventat si aplicat in masinile de calcul cartelele perforate. Cei doi inventatori au creat dispozitivele pentru citirea automata a informatiei perforate pe cartele, in acest fel se evitau erori si se putea utiliza o memorie accesibila pe cartele, teoretic nelimitata.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/CALCULATORUL-ELECTRONIC-381.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>aprindere electronica</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/aprindere-electronica-380.html</link>
		<description><![CDATA[Ruptorul cu platin&#259; prezint&#259; anumite dezavantaje. Prin el circul&acirc;nd un curent de cca. 5A, in momentul c&acirc;nd platinele sunt foarte apropiate, at&acirc;t la &icirc;nchidere c&acirc;t mai ales la deschiderea lor, apare un fenomen de tunelare, o sc&acirc;nteie care in timp duce la topirea suprafe&#355;elor contactului si la sudarea lor. Din punct de vedere electric aceast&#259; tunelare duce la o &icirc;nchidere prematur&#259; a circuitului electric, la un curent mai mic, lucru ce &icirc;mpiedica ob&#355;inerea unui front abrupt, si deci a unei varia&#355;ii bru&#351;te a tensiunii in secundar, fapt ce se reflect&#259; in intensitate sc&#259;zut&#259; a sc&acirc;nteii.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/aprindere-electronica-380.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Calculatorul electronic</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Calculatorul-electronic-87.html</link>
		<description><![CDATA[Un pas important in dezvoltarea calculatoarelor automate a fost facut in anul 1890, cand americanii Herman Hollerith (1860-1929) si James Power, de la U. S. Census Bureau, inventat si aplicat in masinile de calcul cartelele perforate. Cei doi inventatori au creat dispozitivele pentru citirea automata a informatiei perforate pe cartele, in acest fel se evitau erori si se putea utiliza o memorie accesibila pe cartele, teoretic nelimitata.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Calculatorul-electronic-87.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Stabilizatoare de tensiune</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Stabilizatoare-de-tensiune-86.html</link>
		<description><![CDATA[Tensiunea obtinuta la iesirea unui redresor cu filtru are, pe l&acirc;nga componenta continua, dependenta de tensiunea retelei si o componenta variabila, ondulatiile. In plus, aceasta tensiune scade mult cu cresterea curentului de sarcina (caracteristica externa cazatoare) si este dependenta de temperatura.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Stabilizatoare-de-tensiune-86.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Modelarea si simularea unor echipamente ale sistemelor hidraulice automate</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Modelarea-si-simularea-unor-echipamente-ale-sistemelor-hidraulice-automate-85.html</link>
		<description><![CDATA[Modelarea si simularea unor echipamente ale sistemelor hidraulice automate.Structural, un sistem hidraulic automat reprezint&#259; o succesiune de conversii de energie C1, C2 &#351;i C3, figura 1.1. Modelarea si simularea unor echipamente ale sistemelor hidraulice automate]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Modelarea-si-simularea-unor-echipamente-ale-sistemelor-hidraulice-automate-85.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Microprocesoare</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Microprocesoare-84.html</link>
		<description><![CDATA[De la apari&#355;ie p&icirc;n&#259; &icirc;n momentul actual, evolu&#355;ia calculatoarelor personale a cunoscut momente de cotitur&#259;, veritabile muta&#355;ii.<br />Primul este legat de introducerea, &icirc;n anul 1976, a calculatorului APPLE II, moment care marcheaz&#259; adev&#259;rata na&#351;tere a domeniului, al doilea este legat de implicarea, &icirc;n anul 1981 a firmei IBM prin lansarea faimosului IBM PC, iar al treilea este apari&#355;ia &icirc;n arhitectura calculatoarelor personale, a microprocesorului INTEL 80386.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Microprocesoare-84.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Microcontrolere</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Microcontrolere-83.html</link>
		<description><![CDATA[Circumstan&#355;ele &icirc;n care ne g&#259;sim ast&#259;zi &icirc;n domeniul microcontrolerelor &#351;i-au avut &icirc;nceputurile &icirc;n dezvoltarea tehnologiei circuitelor integrate. Aceast&#259; dezvoltare a f&#259;cut posibil&#259; &icirc;nmagazinarea a sute de mii de tranzistoare &icirc;ntr-un singur cip. Aceasta a fost o premiz&#259; pentru produc&#355;ia de microprocesoare, &#351;i primele calculatoare au fost f&#259;cute prin ad&#259;ugarea perifericelor ca memorie, linii intrare-ie&#351;ire, timer-i &#351;i altele. Urm&#259;toarea cre&#351;tere a volumului capsulei a dus la crearea circuitelor integrate.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Microcontrolere-83.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Legile chimiei - configuratia electronica</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Legile-chimiei---configuratia-electronica-82.html</link>
		<description><![CDATA[Configura&#355;ia electronic&#259; a unui element chimic din tabelul periodic descrie aranjarea electronilor s&#259;i &icirc;n diferi&#355;ii orbitali, adic&#259; straturile pe care se mi&#351;c&#259; electronii. In cazuri similare exista o oarecare precautie in prezentarea definitiei termenilor cu coerenta. Aceasta se poate observa, de exemplu, in cazul conceptului punctului material - o entitate abstracta si fara dimensiune - , de a face o distinctie intre punctul material matematic si punctul material fizic (5), a carui scop este de a atribui o dimensiune nesemnificativa punctului.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Legile-chimiei---configuratia-electronica-82.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Generatoare de semnal</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Generatoare-de-semnal-81.html</link>
		<description><![CDATA[Circuitele electronice care, &icirc;n anumite conditii specifice, genereaz&#259; semnale se numesc generatoare de semnal.&Icirc;n func&#355;e de condi&#355;iile fundamentale de producere a semnalului, generatoarela se pot &icirc;mp&#259;r&#355;i &icirc;n dou&#259; categorii : oscilatore &#351;i generatoare comandate.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Generatoare-de-semnal-81.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Dioda semiconductoare</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Dioda-semiconductoare-80.html</link>
		<description><![CDATA[Scopul lucr&#259;rii - Ridicarea caracteristicilor &#351;i determinarea principalilor parametrii ai diodelor semiconductoare; studiul comport&#259;rii diodei semiconductoare &icirc;n circuite elementare. Caracteristica static&#259;, curent-tensiune, teoretic&#259; a unei diode semiconductoare dedus&#259; prin analiza fenomenelor fizice.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Dioda-semiconductoare-80.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Circuite integrate, tipuri si generatii</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Circuite-integrate,-tipuri-si-generatii-79.html</link>
		<description><![CDATA[Produc&#355;ia de componente electronice discrete a fost revolu&#355;ionat&#259; &icirc;n momentul apari&#355;iei primelor circuite integrate. Aceste noi componente au revolu&#355;ionat at&acirc;t produc&#355;ia de bunuri de larg consum de lunga durat&#259;, precum &#351;i cea industrial&#259;, strecur&acirc;ndu-se ast&#259;zi &icirc;n cele mai neinchipuite domenii ale vie&#355;ii noastre cotidiene.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Circuite-integrate,-tipuri-si-generatii-79.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Aparate pentru comanda automata</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Aparate-pentru-comanda-automata-78.html</link>
		<description><![CDATA[Cuprindem in aceasta grupa aparate care pot fi comandate de la distanta sau de catre un releu de protectie: Contactoare si ruptoare; Contactoare cu relee; Intrerupatoare automate ( avand in principiu rol de protectie ).]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:06 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Aparate-pentru-comanda-automata-78.html</guid>

	</item>
	</channel></rss>
