<?xml version="1.0" encoding="iso-8859-1"?> 
<?xml-stylesheet href="rss/rss2full.xsl" type="text/xsl" media="screen"?>
<?xml-stylesheet href="rss/rss_style.css" type="text/css" media="screen"?>
<rss xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" version="2.0">
	<channel>		
	<title>Referates.ro - ultimele referate pentru liceu si facultate</title>
	<description>Referates.ro - ultimele referate pentru liceu si facultate</description>
	<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
	<lastBuildDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</lastBuildDate>
	<copyright>Copyright 2008 www.referates.ro Toate drepturile rezervate.</copyright>
	<managingEditor>contact@referates.ro (referates.ro)</managingEditor>
	<webMaster>contact@referates.ro (referates.ro)</webMaster>
	<link>http://www.referates.ro/</link>
	<language>ro</language>
	<category>Documents,Paper,Referate,Referat,Downloads</category>
	<docs>http://blogs.law.harvard.edu/tech/rss</docs>

	<ttl>60</ttl>
	<image>
	  <url>http://www.referates.ro/img/logo.jpg</url>
		<title>Referates.ro - ultimele referate pentru liceu si facultate</title>
		<link>http://www.referates.ro/</link>
	</image><item>
	  <title>Topografie si cadastru</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Topografie-si-cadastru-55.html</link>
		<description><![CDATA[Topografie si cadastru<br />Lucr&#259;rile de cadastru funciar general se organizeaz&#259; pe teritorii administrativ-cadastrale &#351;i cuprind un ansamblu de opera&#355;iuni cadastrale prin care se asigur&#259; identificarea, delimitarea, m&#259;surarea &#351;i evaluarea imobilelor funciare, ce sunt nominalizate pe teren &#351;i pe planurile cadastrale.<br />Topografie si cadastru]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Topografie-si-cadastru-55.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Tehnologii agricole - Mazarea</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Tehnologii-agricole---Mazarea-54.html</link>
		<description><![CDATA[Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Tehnologii-agricole---Mazarea-54.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Tehnologii agricole - Graul</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Tehnologii-agricole---Graul-53.html</link>
		<description><![CDATA[Graul este cea mai importanta planta cultivate, cu cea mai mare raspandire pe glob, cultivat in peste 100 de tari si constituie o sursa comerciala de prim rang.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Tehnologii-agricole---Graul-53.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Tehnici de pastrare a capsunilor</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Tehnici-de-pastrare-a-capsunilor-52.html</link>
		<description><![CDATA[&quot;Tehnici de pastrare a capsunilor&quot;<br />Prin modul divers de valorificare si timpurietatea aparitiei fructelor se rezulta importanta alimentara si tehnologica a capsunilor.Datorita gustului placut si calitatilor senzoriale , sunt mult solicitate pentru consumul in stare proaspata.Prin prelucrarea lor se fabrica compot si dulceata , sirop , etc.<br />&quot;Tehnici de pastrare a capsunilor&quot;]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Tehnici-de-pastrare-a-capsunilor-52.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Rolul ingrasamintelor chimice in agricultura</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Rolul-ingrasamintelor-chimice-in-agricultura-51.html</link>
		<description><![CDATA[In agricultura biologica, conceptului de &icirc;ngrasamant se prefera cel de fertilizare, deoarece scopul principal al aportului nutritiv nu este atat nutritia directa a plantelor, asa cum se practica &icirc;n agricultura conventionala, cat &icirc;mbogatirea terenului. Prin intermediul procesului de umectare a terenului si prin activitatea populatiei microbiene se asigura &icirc;n agricultura biologica &icirc;ntreaga gama de elemente nutritive necesare hranirii plantelor si se reduc riscurile poluarii apelor de adancime.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Rolul-ingrasamintelor-chimice-in-agricultura-51.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Productia de zahar</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Productia-de-zahar-50.html</link>
		<description><![CDATA[Zaharul si produsele zaharoase formeaza o grupa larga de alimente ce se caracterizeaza prin continut mare de zahar solubil(zaharoza, glucoza), aspect atragator, gust dulce cu nuante diferite si aroma placuta. Aproape 85 milioane de tone anual de zah&atilde;r cristalizat se produc in prezent pe glob . Aceasta cantitate , raportat&atilde; la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei , arat&atilde; c&atilde; pentru fiecare om se produce in jur de 20 kilograme . Aceast&atilde; cantitate nu ar fi asa de mic&atilde; , numai c&atilde; in unele t&atilde;ri consumul de zah&atilde;r pe cap de locuitor trece de 60 kg. pe an , in timp ce in altele consumul este aproape neglijabil.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Productia-de-zahar-50.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Principalele activitati agricole in America de Sud</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Principalele-activitati-agricole-in-America-de-Sud-49.html</link>
		<description><![CDATA[Principalele activitati agricole cuprind doua mari domenii - cultura plantelor si cresterea animalelor - si numeroase subdiviziuni ale acestora. Cultura plantelor se remarca prin plantatiile de porumb (Brazilia), bananieri, trestie-de-zahar, bumbac, cafea si cartofi. In statele Andine agricultura prezinta un anumit specific, fiind axata pe cultura plantelor tropicale - foarte apreciate de catre europeni - care ocupa suprafete intinse in Bolivia, Peru, Columbia.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Principalele-activitati-agricole-in-America-de-Sud-49.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Mierea intre aliment si medicament</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Mierea-intre-aliment-si-medicament-48.html</link>
		<description><![CDATA[O lucrare in power point ce prezinta intr-o maniera inteligibila diverse informatii utile despre mierea de albine.Mierea a fost descoperita acum 6 milenii, apicultura urmand a fi utlizata in secolul VII i.Hr, drept marturie stand papirusurile egiptene si tablitele mesopotamiene Scrierile din antichitate arata ca mierea era utilizata drept antiseptic, tonifiant, sedativ, febrifug, aperitiv, digestiv sau ingredient in cremele de infrumusetare.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Mierea-intre-aliment-si-medicament-48.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Materialele si elementele de constructii din lemn</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Materialele-si-elementele-de-constructii-din-lemn-47.html</link>
		<description><![CDATA[Materialele si elementele de constructii din lemn<br />&Icirc;n construc&#355;ii, lemnul se foloseste ca structur&#259; de rezisten&#355;&#259; la acoperi&#351;uri, pentru finisaje, la t&acirc;mplarii, pentru structuri de rezisten&#355;&#259; la pardoseli, placaje, cofraje etc.<br />Materialele si elementele de constructii din lemn]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Materialele-si-elementele-de-constructii-din-lemn-47.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Importanta cresterii animalelor</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Importanta-cresterii-animalelor-46.html</link>
		<description><![CDATA[Cresterea ovinelor este o activitate traditionala. Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le consuma, confera cresterii si exploatarii ovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva. Exista posibilitatea realizarii de export de carne de ovine care sa aduca venituri mari producatorilor]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Importanta-cresterii-animalelor-46.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Fulgi de porumb</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Fulgi-de-porumb-45.html</link>
		<description><![CDATA[Fulgi de porumb<br />Istoria lui Kellogg a &icirc;nceput &icirc;n urm&#259; cu aproape un secol. Dr. John H. Kellogg &#351;i W.K. Kellogg au c&#259;utat s&#259; dezvolte o cereal&#259; care s&#259; poat&#259; &icirc;nlocui carnea &icirc;n dietele pacien&#355;ilor de la sanatoriul Battle Creek pe care Kellogg &icirc;l conducea. Produsul eforturilor lor, fulgii de porumb, a devenit destul de popular pacien&#355;ilor, &icirc;nc&acirc;t Kellogg a format dou&#259; companii care au devenit &icirc;n 1899 Kellogg Company.<br />Fulgi de porumb]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Fulgi-de-porumb-45.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Efectele poluarii sonore asupra cresterii graului</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Efectele-poluarii-sonore-asupra-cresterii-graului-44.html</link>
		<description><![CDATA[Efectele poluarii sonore asupra cresterii graului<br />Motivat de faptul ca plantele au constituit obiect de cercetare si admiratie din cele mai vechi timpuri, n-am gandit ca ar fi interesant sa prezentam cateva din preocuparile noastre din cadrul cercului. Toti membrii cercului sunt pasionati de cunoasterea vietii plantelor, iar cultivarea acestora este o indeletnicire care ofera oamenilor un prilej de recreere si satisfactii multiple, pentru ca omul sa poata sa creeze pentru semenii sai o lume plina de frumuseti si o protectie a mediului inconjurator.<br />Efectele poluarii sonore asupra cresterii graului]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Efectele-poluarii-sonore-asupra-cresterii-graului-44.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Culturile de camp</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Culturile-de-camp-43.html</link>
		<description><![CDATA[<p>Prin agregat agricol se intelege ansamblul format prin cuplarea sursei de energie ( motor, tractor, sasiu autopropulsat etc) cu una sau mai multe masini agricole pentru efectuarea mecanizata a unei lucrari agricole.</p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Culturile-de-camp-43.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Culturi cereale. Orzul si meiul</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Culturi-cereale.-Orzul-si-meiul-42.html</link>
		<description><![CDATA[Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate &icirc;n cultura. S&icirc;nt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele &icirc;nceputuri ale agriculturii. Orzul are multiple &icirc;ntrebuintari &icirc;n alimentatia omului, &icirc;n furajarea animalelor si &icirc;n industrie. Orzul este folosit &icirc;n alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc &icirc;n hrana sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la &icirc;ngrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere. Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de gr&icirc;u, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Culturi-cereale.-Orzul-si-meiul-42.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Cultura Vitei de Vie</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Cultura-Vitei-de-Vie-41.html</link>
		<description><![CDATA[Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'or&eacute;, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Cultura-Vitei-de-Vie-41.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Cultura Ovazului</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Cultura-Ovazului-40.html</link>
		<description><![CDATA[Particularitatile agrobiologice si importanta ovazului au determinat raspandirea cultivarii acestei specii in zonele cu climat mai umed si racoros, de pe toate continentele. In tara noastra, in ultimii ani, ovazul este cereala paioasa de primavara cea mai cultivata, suprafata fiind in jur de 100 000 ha.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Cultura-Ovazului-40.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Cultura caisului</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Cultura-caisului-39.html</link>
		<description><![CDATA[Caisul cultivat este altoit si in consecinta sistemul radicular reprezinta de fapt specia de portaltoi folosita cu particularitatile ei distincte. Radacinile de tip pivotant pot atinge adancimea de 285 cm ( altoi pe prunul aiud ), si chiar 380 cm ( altoit pe zarzar ). De la adancimea de 60 - 70 cm numarul radacinilor scade foarte mult, iar sub 100 cm aproape ca dispar complet cu exceptia celor pivotante.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Cultura-caisului-39.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Cresterea si exploatarea pasarilor</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Cresterea-si-exploatarea-pasarilor-38.html</link>
		<description><![CDATA[Cresterea pasarilor se ocupa in primul rand cu cresterea si exploatarea raselor de gaini,curci,bibilici,gaste si rate. Cresterea pasarilor necesita cunostinte variate,din urmatoarele considerate:numarul mare de speciicu particularitati biologice de crestere si de intretinere foarte diferite unele de altele;caracterul complex al productiilor si in special al productiilor de oua;metabolismul foarte intens.care face ca pasarile sa reactioneze deosebit de repede la cea mai neinsemnata modificare a conditiilor de viata;modul de reproductie caracteristic.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Cresterea-si-exploatarea-pasarilor-38.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Cresterea si cultivarea Cactusilor</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Cresterea-si-cultivarea-Cactusilor-37.html</link>
		<description><![CDATA[Cactusii sunt plante cu tulpini suculente de forma cilindrica, globuloasa, ovoidala, ovala, turtita etc. Lungimea lor masoara de la cativa centimetri la 20-30 m, in locurile de origine. Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Din areole iau nastere spinii, florile, ramificatiile laterale. Florile sunt mari, la multe specii chiar uriase, de diferite forme, intens colorate si de durata scurta. Parfumul este prezent numai la cateva specii. Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil).]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Cresterea-si-cultivarea-Cactusilor-37.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Combaterea-bolilor-si-daunatorilor-la-sfecla-de-zahar-36.html</link>
		<description><![CDATA[Sfecla de zahar, formand majoritatea, productiei principale in sol, pentru realizarea careia necesita mari cantitati de apa si hrana, are nevoie de un sol bine maruntit si nivelat la suprafata, afanat pe strat cat mai adanc, in scopul de a favoriza tuberizarea si cresterea normala a radacinii.Pe solurile superficiale afanate cu textura mai argiloasa apare frecvent tendinta ramificari radacineii sfeclei cea ce are efect negativ atat asupra produtiei, cat si a valori ei tehnologice.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Combaterea-bolilor-si-daunatorilor-la-sfecla-de-zahar-36.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Combaterea biologica a insectelor daunatoare la porumb</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Combaterea-biologica-a-insectelor-daunatoare-la-porumb-35.html</link>
		<description><![CDATA[Dintre daunatorii porumbului se numara: lacusta calatoare (lacusta migratoria), lacusta italiana (Calliptamus italicus), lacusta marocana (Dociotaurus marocanus), cosasul verde (Tettigonia viridissima), paduchii de frunze ai porumbului (Rhopalosiphum maidis si Schizaphis gragraminum) carabusul de mai ( Melolontha melolontha), carabusul de stepa (amoxia villosa), carabusii cerealelor (Anisophia sagettum si A. austriaca), purici de pamant (Chaetocnema aridula si Phyllotreta vittula) viermii sarma (Agriotes lineatus, A. ustulatus si A. obscurus) etc]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Combaterea-biologica-a-insectelor-daunatoare-la-porumb-35.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Animale domestice - cultura melcilor</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Animale-domestice---cultura-melcilor-34.html</link>
		<description><![CDATA[Istoria civilizatiei este asociata indeaproape cu animalele domestice. La aparitia comunitatilor umane, acum aproximativ 10-12.000 de ani, cateva specii de mamifere mari si pasari au fost domesticite, dand astfel posibilitatea umanitatii sa treaca de la conditiile primitive de viata la o calitate mai buna a vietii. Animalele domestice mari au facut posibila trecerea de la vanat, cules si practicarea unei agriculturi schimbatoare, la un stil de viata mai stabil.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Animale-domestice---cultura-melcilor-34.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Animale daunatoare culturilor</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Animale-daunatoare-culturilor-33.html</link>
		<description><![CDATA[Coropisnita traieste in soluri afanate si nisipoase. Corpul ei catifelat,de culoare roscata,are prima pereche de picioare adaptata pentru spalat.Cand sapa galerii, coropisnita distruge radacinile si tulpinile subterane ale plantelor de cultura.Ea este un daunator periculos in sere si rasadnite.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Animale-daunatoare-culturilor-33.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Animale daunatoare agriculturii si omului</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Animale-daunatoare-agriculturii-si-omului-32.html</link>
		<description><![CDATA[Lacusta calatoare traieste pe pajisti,pe campii,in lanurile de cereale.Are daua perechi de aripi:prima pereche este scortoasa,iar a doua pereche este transparenta.Ultima pereche de picioare,groasa si lunga serveste la sarit.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Animale-daunatoare-agriculturii-si-omului-32.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Agricultura in Asia</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Agricultura-in-Asia-31.html</link>
		<description><![CDATA[Principalele activit&#259;&#355;i agricole cuprind dou&#259; mari domenii - cultura plantelor &#351;i cre&#351;terea animalelor - &#351;i numeroase subdiviziuni ale acestora.Majoritatea culturilor de cereale provin din Asia (gr&acirc;u, orez, porumb), precum &#351;i primele animale domestice (ovine, porcine, bovine). Asia de vest si sud-vest. Agricultura, de&#351;i dispune de terenuri agricole reduse, are un &icirc;nalt randament datorit&#259; mecaniz&#259;rii &#351;i iriga&#355;iilor. Ca &#355;&#259;ri reprezentative avem Israelul unde &icirc;nt&acirc;lnim citricele, m&#259;slinele, vi&#355;a de vie &#351;i cerealele; Turcia ocup&#259; locul 3 &icirc;n lume pentru produc&#355;ia de tomate &#351;i locul 4 pentru cea de struguri. Tot aici &icirc;nt&acirc;lnim produc&#355;ii &icirc;nsemnate de gr&acirc;u dar &#351;i citrice, ceai, curmale. &Icirc;n aceast&#259; zon&#259; a Asiei se cresc intensiv ovine &#351;i bovine.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Agricultura-in-Asia-31.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Agricultura ecologica</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Agricultura-ecologica-30.html</link>
		<description><![CDATA[Conform definitiei, data de Organizatia pentru Alimente si Agricultura FAO (Food si Agriculture organization), si Organizatia Mondiala a Sanatatii OMS in &quot;Codul Alimentarius&quot;, agricultura ecologica reprezinta un &quot;sistem integral de gestionare a procesului de productie, care contribuie la sprijinirea si consolidarea rezistentei agroecosistemului, incluzand biodiversitatea, ciclurile biologice si activitatea biologica a solului.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Agricultura-ecologica-30.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Agricultura</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Agricultura-29.html</link>
		<description><![CDATA[Agricultura, cultivarea p&#259;m&acirc;ntului pentru a cre&#351;te plante a constituit ramura principal&#259; de la &icirc;nceputurile civiliza&#355;iei. Ea asigur&#259; cea mai mare parte a alimentelor; materiale necesare pentru &icirc;mbr&#259;c&#259;minte &#351;i alte materii prime pentru industrii. Agricultura, cultivarea p&#259;m&acirc;ntului pentru a cre&#351;te plante a constituit ramura principal&#259; de la inceputurile civiliza&#355;iei. Ea asigur&#259; cea mai mare parte a alimentelor; materiale necesare pentru &icirc;mbr&#259;c&#259;minte &#351;i alte materii prime pentru industrii. C&acirc;nd europenii au descoperit &#355;inuturile &icirc;ndep&#259;rtate, ei au g&#259;sit multe culturi exotice. Gr&#259;bi&#355;i s&#259; le exploateze, ei au pus rapid la punct un sistem comercial care a dezechilibrat drastic balan&#355;a ecologica si economica a multor tari cu economie agrar&#259;.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:45:18 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Agricultura-29.html</guid>

	</item>
	</channel></rss>
