<?xml version="1.0" encoding="iso-8859-1"?> 
<?xml-stylesheet href="rss/rss2full.xsl" type="text/xsl" media="screen"?>
<?xml-stylesheet href="rss/rss_style.css" type="text/css" media="screen"?>
<rss xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" version="2.0">
	<channel>		
	<title>Referates.ro - ultimele referate pentru liceu si facultate</title>
	<description>Referates.ro - ultimele referate pentru liceu si facultate</description>
	<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
	<lastBuildDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</lastBuildDate>
	<copyright>Copyright 2008 www.referates.ro Toate drepturile rezervate.</copyright>
	<managingEditor>contact@referates.ro (referates.ro)</managingEditor>
	<webMaster>contact@referates.ro (referates.ro)</webMaster>
	<link>http://www.referates.ro/</link>
	<language>ro</language>
	<category>Documents,Paper,Referate,Referat,Downloads</category>
	<docs>http://blogs.law.harvard.edu/tech/rss</docs>

	<ttl>60</ttl>
	<image>
	  <url>http://www.referates.ro/img/logo.jpg</url>
		<title>Referates.ro - ultimele referate pentru liceu si facultate</title>
		<link>http://www.referates.ro/</link>
	</image><item>
	  <title>Ziua Pamantului</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Ziua-Pamantului-366.html</link>
		<description><![CDATA[Data oficiala este 22 aprilie. Multe comunitati si grupuri, aleg sa organizeze activitati legate de mediul inconjurator, pe perioada denumita Saptamana Pamantului, adica in saptamana de dinaintea Zilei Pamantului, sau, chiar in Luna Pamantului (toata luna aprilie).]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Ziua-Pamantului-366.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Vremea si consecintele ei</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Vremea-si-consecintele-ei-365.html</link>
		<description><![CDATA[<span><font size="3"><font face="Times New Roman">La statiile meteorologice nationale si locale,precum si institutiile militare si la aeroporturi lucreaza meteorologi si specialisti in prognoza meteo. Prognozele intocmite de ei au la baza cunostintele lor despre tipurile de fenomene meteorologice si informatiile primite de la surse locale, nationale si de pe tot globul. Prognozele sunt aduse la cunostinta publicului prin intermediul televiziunii, transmisiunilor radio, ziarelor si retelei de internet.</font></font></span>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Vremea-si-consecintele-ei-365.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Valorificarea deseurilor din lemn</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Valorificarea-deseurilor-din-lemn-364.html</link>
		<description><![CDATA[<p>Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.</p><p>In antichitate, in China, Tsai Lun, ministru agriculturii de atunci, a avut ideea in 105, de inlocuire a vechilor suporturi pentru scris, adica a tablitelor de bambus si matase, prin hartie realizata dintr- o pasta compusa din rumegus, coaja unor copacii si in.</p><p>A fost prima data cunoscuta cand s-a folosit reciclarea deseurilor din lemn.</p><p>&nbsp;</p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Valorificarea-deseurilor-din-lemn-364.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Universul si Sistemul solar</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Universul-si-Sistemul-solar-363.html</link>
		<description><![CDATA[Universul este nelimitat in spatiu si timp.El cuprinde totalitatea stelelor, a galaxiilor, planetelor si a altor corpuri ceresti.Galaxiile sunt grupari de stele in jurul carora graviteaza planetele.Galaxia din care face parte si Sistemul nostru Solar poarta numele de Calea Lactee. Sistemul Solar este alcatuit dintr-o stea centrala numit Soare, de marime medie in jurul careia se rotesc 9 planete impreuna cu satelitii naturali, comete, asteroizi, meteoriti si praf cosmic. In ordinea apropierii de soare intalnim urmatoarele planete: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Universul-si-Sistemul-solar-363.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Turismul in Europa</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Turismul-in-Europa-362.html</link>
		<description><![CDATA[Turismul <br />Europa este leaganul turismului international. Aceasta a luat nastere la inceputul secolului al XIX- lea, din obiceiul tinerilor britaniei instariti de a face o calatorie &quot; pe continent inainte de a se casatori &quot;. Ulterior, aceasta a devenit o dorinta si chiar o necessitate pentru toti oamenii care doresc sa cunoasca lumea, sa se recreeze sis a se odihneasca .<br />Europa este cel mai vizitat continent, aici inregistrandu-se &frac34; din numarul total al turistilor internationali de pe glob .]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Turismul-in-Europa-362.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Turismul cultural in Laos si Cambodgia</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Turismul-cultural-in-Laos-si-Cambodgia-361.html</link>
		<description><![CDATA[<br />1. Transmiterea unor informatii privind evolutia culturala a tarilor Laos si Cambodgia <p><br />2. Evidentierea principalilor factori de favorabilitate dar si restrictivi in Laos si Cambodgia</p><p><br />3. Prezentarea diversitatii culturale,pe de-o parte,dar si a elementelor comune,pe de alta parte,in Laos si Cambodgia</p><p><br />4. Relevarea relatiilor si interactiunilor dintre elementele cadrului natural si cadrul cultural</p><p><br />5. Prezentarea elementelor de unicitate ce favorizeaza<br />turismul in Laos si Cambodgia</p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Turismul-cultural-in-Laos-si-Cambodgia-361.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Turcia - date generale</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Turcia---date-generale-360.html</link>
		<description><![CDATA[Turcia este o tara situata in S-E Europei, si S-V Asiei, invecinata la N-V cu Bulgaria si Grecia ,la nord cu Marea Neagra ,la N-E cu Georgia si Armenia ,in E cu Iranul ,in S Iraq ,Siria ,Marea Mediterana ,iar in V cu Marea Egee .Capitala ei este Ankara .<br />Turcia moderna a fost fondata de Mustafa Kemal Ataturk dintr-o portiune a Imperiului Otoman , stat care a disparut de pe harta politica a lumii dupa Primul Razboi Mondial .Turcia a devenit un stat condus de civili din 1961 iar in prezent presedintele Turciei este Suleiman Demirel .]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Turcia---date-generale-360.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Tehnici ale biotehnologiei in Franta si Belgia - depoluarea solurilor si apelor</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Tehnici-ale-biotehnologiei-in-Franta-si-Belgia---depoluarea-solurilor-si-apelor-359.html</link>
		<description><![CDATA[Solul este un mediu fragil pentru c&#259; este suportul tutoror activit&#259;&#355;ilor umane (habitat, agricultur&#259;, transport, etc...). Este esen&#355;ial pentru om, animale &#351;i vegetale. <p>Din sol flora trage substan&#355;ele necesare pentru produc&#355;ia de materii vii &#351;i oxigen. Este de asemenea un &bdquo;filtru&quot; pentru apele care alimenteaz&#259; panzele freatice.</p><p>Ins&#259;, solul este foarte fragil pentru c&#259; este supus consecin&#355;elor activit&#259;&#355;ilor umane: poluare, epuizarea trofica necesara plantelor, tasare, t&#259;ierea p&#259;durilor ...).</p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Tehnici-ale-biotehnologiei-in-Franta-si-Belgia---depoluarea-solurilor-si-apelor-359.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Targoviste referat</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Targoviste-referat-358.html</link>
		<description><![CDATA[Targoviste este cel mai mare oras al judetului Dambovita,avand o populatie de 89.000 de locuitori,este situat pe o terasa inalta de 260 de metri,intre regiunea deluroasa subcarpatica si de Campia Inalta a Targovistei.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Targoviste-referat-358.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Stratul de ozon - descriere</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Stratul-de-ozon---descriere-357.html</link>
		<description><![CDATA[Se vorbeste foarte mult in ultima vreme despre subtierea periculoasa a stratului de ozon ce ne protejeaza de ucigatoarele radiatii ultraviolete ale Soarelui. Dar putina lume stie ca ozonul este un gaz toxic, urat mirositor. Au existat chiar vremuri in care se recomanda calduros aerul de munte ca fiind &bdquo;ozonat&quot;, numai bun pentru sanatatea omului. Tot asa, poate o sa va surprinda asta, unele ape minerale erau recomandate pentru ca erau &bdquo;usor radioactive&quot;... Multa ignoranta in aceste reclame, nu-i asa? Si totusi, daca vorbim de ozon, este interesant sa observam cum acest gaz toxic devine un element vital pentru protectia vietii terestre, altfel spus un rau care, in anume conditii, devine un bine.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Stratul-de-ozon---descriere-357.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Sistemele de transport si caracteristicile acestora</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Sistemele-de-transport-si-caracteristicile-acestora-356.html</link>
		<description><![CDATA[Sistemele de transport pot fi definite ca totalitatea mijloacelor &#351;i instala&#355;iilor &icirc;ntrebuin&#355;ate &icirc;n vederea &icirc;nl&#259;tur&#259;rii distan&#355;elor.<br />&Icirc;n compunerea &#351;i organizarea transporturilor intr&#259; elemente de ordin tehnic:<br />&bull; drumul;<br />&bull; mijlocul de transport;<br />&bull; for&#355;a de munc&#259; a mijlocului de transport.<br />Transporturile se pot clasifica astfel:<br />a) Din punctul de vedere al obiectului transportului:<br />1. transport de c&#259;l&#259;tori &#351;i<br />2. transport de m&#259;rfuri.<br />b) Dup&#259; mijloacele &icirc;ntrebuin&#355;ate transporturile pot fi:<br />1. feroviare;<br />2. rutiere;<br />3. navale;<br />4. aeriene;<br />5. speciale;<br />6. combinate.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Sistemele-de-transport-si-caracteristicile-acestora-356.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Romania - prezentare power point</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Romania---prezentare-power-point-355.html</link>
		<description><![CDATA[Pozitia geografica a Romaniei trebuie privita sub doua aspecte:<br />Ca pozitie pe Glob, in raport de coordonatele geografice<br />Ca pozitie pe continent, in raport de principalele componente geografice ( munti, fluvii, mari )]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Romania---prezentare-power-point-355.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Rezervatiile din Romania</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Rezervatiile-din-Romania-354.html</link>
		<description><![CDATA[Parcul na&#355;ional Ceahl&#259;u<br />Parcul na&#355;ional Cheile Bicazului<br />Lacul Ro&#351;u<br />Rezerva&#355;ia paleontologic&#259; Cozla-Pietricica-Cernegura<br />Lacul Izvoru Muntelui<br />Lacul Cuiejdel (Crucii)<br />P&#259;durea de argint<br />Codrii de aram&#259;<br />Rezerva&#355;ia de stejari Dumbrava<br />Rezerva&#355;ia de zimbri &#351;i faun&#259; carpatin&#259; Drago&#351; Vod&#259;<br />Valea Bistri&#355;ei]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Rezervatiile-din-Romania-354.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Rezervatia ornitologica - Mlastinile Satchinez</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Rezervatia-ornitologica---Mlastinile-Satchinez-353.html</link>
		<description><![CDATA[Monografia comunei Satchinez<br />Intocmirea unor monografii satesti are vechi traditii in patria noastra. Posedam numeroase monografii deosebit de importante din punct de vedere al stirilor si datelor concrete, intocmite de medici mai ales in legatura cu locuinta si alimentatia taranului, apoi monografii redactate de catre invatatorii satelor in care acestia au profesat, monografii nascute din dorinta de a ilustra expunerile lor cu exemple locale, dar mai cu seama din mandria de a afirma existenta unui specific local propriu si valoros.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Rezervatia-ornitologica---Mlastinile-Satchinez-353.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Raul Volga</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Raul-Volga-352.html</link>
		<description><![CDATA[Volga este cel mai mare rau din Europa din punct de vedere al lungimii, al revarsarii si al bazinului de colectare. Volga incepe sa curga din partea de Vest a Rusiei si este considerat raul national al Rusiei. De fapt, Volga traverseaza 11 din cele 20 cele mai mari orase ale Rusiei. De-a lungul Volgai se gasesc unele dintre cele mai mari bazine din lume. ]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Raul-Volga-352.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Pot cast si gutter cast</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Pot-cast-si-gutter-cast-351.html</link>
		<description><![CDATA[Pot cast &#351;i gutter cast au fost descrise pentru prima dat&#259; &icirc;n partea inferioara a Forma&#355;iunii Majanillos, o unitate carbonat&#259; a Triasicului Mediu localizat&#259; &icirc;n zona extern&#259; a Cordilierei Betice, din sudul Spaniei. Forma&#355;iunea Majanillos are trei membrii; partea inferioar&#259; abund&#259; &icirc;n pot &#351;i gutter casts &#351;i intercala&#355;ii sub&#355;iri de calcarite, interpretate ca tempestite; &icirc;n partea mijlocie predomin&#259; strate de calcarenite, cu strafica&#355;ie hummocky; &icirc;n topul membrului se g&#259;sesc bioturba&#355;ii nodulare de calcare.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Pot-cast-si-gutter-cast-351.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Pot cast si gutter cast</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Pot-cast-si-gutter-cast-350.html</link>
		<description><![CDATA[Pot cast &#351;i gutter cast au fost descrise pentru prima dat&#259; &icirc;n partea inferioara a Forma&#355;iunii Majanillos, o unitate carbonat&#259; a Triasicului Mediu localizat&#259; &icirc;n zona extern&#259; a Cordilierei Betice, din sudul Spaniei. Forma&#355;iunea Majanillos are trei membrii; partea inferioar&#259; abund&#259; &icirc;n pot &#351;i gutter casts &#351;i intercala&#355;ii sub&#355;iri de calcarite, interpretate ca tempestite; &icirc;n partea mijlocie predomin&#259; strate de calcarenite, cu strafica&#355;ie hummocky; &icirc;n topul membrului se g&#259;sesc bioturba&#355;ii nodulare de calcare.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Pot-cast-si-gutter-cast-350.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Portul Odessa</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Portul-Odessa-349.html</link>
		<description><![CDATA[Portul Odessa este situat in nord-vestul Marii Negre si mai este numit si poarta tarii.Este cel mai mare port Ucrainian din cele sase de la Marea Neagra.Are o populatie de 1,030,000 si este un important centru al industriei,culturii,stiintei si turismului.Odessa este fondata in 1794 ca o cetate navala rusa.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Portul-Odessa-349.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Poluarea aerului atmosferic</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Poluarea-aerului-atmosferic-348.html</link>
		<description><![CDATA[Terra, &quot;Planeta Albastra&quot;, atat de interesanta si de misterioasa, unicul suport al vietii, se gaseste intr-un moment critic al existentei sale.Activitatile umane, din ce in ce mai intense si mai complexe, exercita o presiune accentuata, fara precedent in trecutul planetei noastre, asupra tuturor invelisurilor terestre: atmosfera(invelisul gazos), hidrosfera(invelisul lichid), litosfera(rocile si invelisul terestru), biosfera(plantele, animalele si omul).]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Poluarea-aerului-atmosferic-348.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Petrolul si carbunii</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Petrolul-si-carbunii-347.html</link>
		<description><![CDATA[Petrolu brut, numit si titei, este un combustibil fosil, de natura organica, cunoscut si folosit inca din antichitate. Produsele obtinute prin prelucrarea petrolului brut au devenit indispensabile societatii moderne; petrolul brut este consideratla fel de valoros ca si aurul, de aceea a fost numit aurul negru]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Petrolul-si-carbunii-347.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Oceanul Pacific</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Oceanul-Pacific-346.html</link>
		<description><![CDATA[Oceanul Pacific este cel mai mare &#351;i mai ad&acirc;nc dintre cele patru oceane ale lumii. El ocup&#259; mai mult de o treime din suprafa&#355;a Terrei &#351;i con&#355;ine mai mult de jum&#259;tate din rezerva mondial&#259; de ap&#259;. El poate fi &icirc;mp&#259;r&#355;it &icirc;n dou&#259; zone distincte: Pacificul de Nord (la nord de Ecuator) &#351;i Pacificul de Sud (la sud de Ecuator). Numele de Pacific, care &icirc;nseamn&#259; lini&#351;tit, i-a fost dat de navigatorul portughez Ferdinand Magellan &icirc;n 1520. ]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Oceanul-Pacific-346.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Neamt</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Neamt-345.html</link>
		<description><![CDATA[Informatii generale <p>-asezare : in partea de nord-est a Romaniei, (partea central-vestica a Moldovei), pe valea larga a Bistritei si pe valea Moldovei, pana la confluenta cu Siretul, strajuit de Ceahlau;<br />-vecini : la nord-vest-Suceava; la est-Iasi, Vaslui; la sud-Bacau;la vest-Harghita;<br />-suprafata : 5 836 km˛ (respectiv 2,5% din teritoriul tarii);<br />-populatie : 584.000 locuitori;</p>]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Neamt-345.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Muntii Oas - Gutai - Tibles</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Muntii-Oas---Gutai---Tibles-344.html</link>
		<description><![CDATA[Muntii Oasului, Gutaiului, Tiblesului fac parte din grupa Nordica a Carpatiilor Orientali si au ca particularitate rocile vulcanice din care sunt formati lucru mai rar intalnit in Carpati. Sunt situa&#355;i &icirc;n nord-vestul Carpa&#355;ilor Orientali, &icirc;n cadrul lan&#355;ului mun&#355;ilor vulcanici, &icirc;ntre Tisa si Depresiunea Maramure&#351; la nord, Mun&#355;ii Rodnei la est, Raul Tur, Depresiunea Lapusului si Depresiunea Copalnic la sud. Cea mai importanta localitate din apropiere este orașul Baia Mare. ]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Muntii-Oas---Gutai---Tibles-344.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Muntii Garbova</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Muntii-Garbova-343.html</link>
		<description><![CDATA[Mun&#355;ii Baiului fac parte din Carpa&#355;ii de Curbur&#259;, fiind situa&#355;i &icirc;n partea vestic&#259; a acestora. Ei ocup&#259; o suprafa&#355;&#259; de circa 300 kmp, &icirc;n cea mai mare m&#259;sur&#259; cuprins&#259; &icirc;n bazinele superioare ale v&#259;ilor Prahova &#351;i Doftana. &Icirc;n imediata lor vecin&#259;tate trec importante artere de comunica&#355;ie (pe Prahova, Doftana), se afl&#259; mari centre urbane (Bra&#351;ov, Ploie&#351;ti) &#351;i regiuni dens populate (Subcarpa&#355;ii Prahovei), din care tot mai mul&#355;i c&#259;ut&#259;tori de frumos &#351;i &icirc;nedit urc&#259; &icirc;ndeosebi vara &#351;i toamna spre v&acirc;rfurile &#351;i culmile Baiului. ]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Muntii-Garbova-343.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Regiunea  montana appalachiana, ocupa latura estica a teritoriului principal al S.U.A. ,partea ei cea mai nordica, situata la sud de estuarul St.Lavrence, apartinand Canadei.  </title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Regiunea--montana-appalachiana,-ocupa-latura-estica-a-teritoriului-principal-al-S.U.A.-,partea-ei-cea-mai-nordica,-situata-la-sud-de-estuarul-St.Lavrence,-apartinand-Canadei.---342.html</link>
		<description><![CDATA[Regiunea montana appalachiana, ocupa latura estica a teritoriului principal al S.U.A. ,partea ei cea mai nordica, situata la sud de estuarul St.Lavrence, apartinand Canadei. <br />Este cuprinsa intre campiile si podisurile centrale la vest si Campia Litoral Atlantica la est, desfasurandu-se in directia S-SV-N-NE, pe o lungime de 2000 km si cu o inaltime ce variaza intre 300 si 500 km, mai apropiata de tarm in partea nordica. Aceasta regiune montana este urmarea orogenezei hercinice din Paleozoic formandu-se pe locul geosinclinal cuprins intre un masiv vechi scufundat din spatial Atlanticului actual si prelungirea sudica a Scutului Canadian.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Regiunea--montana-appalachiana,-ocupa-latura-estica-a-teritoriului-principal-al-S.U.A.-,partea-ei-cea-mai-nordica,-situata-la-sud-de-estuarul-St.Lavrence,-apartinand-Canadei.---342.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Modificarea climei - cauze, consecinte, cai de solutionare</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Modificarea-climei---cauze,-consecinte,-cai-de-solutionare-341.html</link>
		<description><![CDATA[Continuitatea vie&#355;ii pe P&#259;m&icirc;nt depinde de resuresele naturale. Natura este leag&#259;nul umanit&#259;&#355;ii &#351;i a fost &icirc;ntotdeauna considerat&#259; drept o surs&#259; inepuizabil&#259; de valori materiale &#351;i spirituale. Pe parcursul a mii de ani, oamenii, au ap&#259;rut ca un element prea pu&#355;in semnificativ pentru a putea afecta ordinea natural&#259; a lucrurilor pe Terra. La sf&icirc;r&#351;itul mileniului al II-lea civiliza&#355;ia uman&#259; s-a confruntat cu o situa&#355;ie &icirc;n care nu a mai fost p&icirc;n&#259; atunci. Resursele au devenit finite iar echilibrul global, vulnerabil la impactul antropic.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Modificarea-climei---cauze,-consecinte,-cai-de-solutionare-341.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Mini proiect de mediu- Vulcanii Noroiosi</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Mini-proiect-de-mediu--Vulcanii-Noroiosi-340.html</link>
		<description><![CDATA[І Introducere<br />Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii mixte (geologica si botanica) din Romania, protejata inca din anul 1924, care se intinde pe o suprafata de 30ha.<br />Platoul Paclele Mici constituie o rezervatie naturala ce se intinde pe circa 10ha, obiectul protectiei fiind peisajul impus de relief si doua specii de plante halofile (organisme care se desfasoara intr-un mediu sarat) Nitraria Sch&ouml;beri- &bdquo;G&#259;rdurari&#355;a&quot; si Obione Verrucifera, aflate aici la limita vestica a arealului lor de vegetare.<br />Platoul Paclele Mari se afla la cativa km, spre nord-est. Numele este legat de de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali, care se situeaza in centrul platoului. Si acest platou este considerat rezervatie naturala protejata si se intinde pe circa 20ha.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Mini-proiect-de-mediu--Vulcanii-Noroiosi-340.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Mediile extratropicale temperate</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Mediile-extratropicale-temperate-338.html</link>
		<description><![CDATA[Mediiile extratropicale sunt temperate si reci. Mediile temperate reprezinta o tranzitie &icirc;ntre zonele climatice reci (polare si subpolare) si cea<br />calda (intertropicala).Temperaturile medii anuale variaza intre -5 grade C (inspre cercurile polare) si 15 grade C (spre tropice).]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Mediile-extratropicale-temperate-338.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Marea Mediterana</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Marea-Mediterana-337.html</link>
		<description><![CDATA[Marea Mediterana este mare adiacenta a Oceanului Atlantic, comunicand cu acesta prin stramtoarea Gibraltar si fiind totodata marea cea mai mare din lume. Suprafata Marii Mediterane este de 2,51 milioane de km&sup2; si are aproximativ 3860 km lungime. Pe coasta de nord tarile care au iesire la Marea Meditarana sunt: Turcia, Grecia, Muntenegru, Albania, Bosnia si Hertegovina, Slovenia, Croatia, Italia, Monaco,Italia, Franta, Spania. Litoralul acestor tari constiuie o atractie turistica foarte des cautata. Pe coasta estica se situeaza tarile: Israel, Liban si Siria, iar in sud Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt.]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Marea-Mediterana-337.html</guid>

	</item>
	<item>
	  <title>Las Vegas</title>

		<link>http://www.referates.ro/referate/Las-Vegas-336.html</link>
		<description><![CDATA[In anul 1830, pe locul unde astazi se ridica Las Vegas, locuiau nu mai mult de 50 de persoane.<br />Colonistii si mormonii au transformat acest petec de desert intr-o oaza.<br />Las Vegas a inceput sa se dezvolte in secolul xx, cand compania Union Pacific Road a montat sinele de cale ferata in directia coastei de vest.<br />Faima orasului ca paradis al al jocurilor de noroc a luat nastere in1946, odata cu constructia primului hotel international pe The Stip]]></description>
		<pubDate>Mon, 06 Feb 2012 10:48:52 +0100</pubDate>
		<source url="http://www.referates.ro/referate.rss" />		
		<guid>http://www.referates.ro/referate/Las-Vegas-336.html</guid>

	</item>
	</channel></rss>
